Când vorbim de Făgăraşul vechi nu avem cum să nu îl amintim pe Ioan Şenchea, avocatul şi ziaristul care a scris o pagină în istoria urbei a veacului trecut. Nu era om al locului, dar a reprezentat Ţara Făgăraşului cu mare respect şi cinste. Prea puţin se mai vorbeşte despre activitatea dr. Ioan Şenchea, dar numele lui este pronunţat de localnici atunci când vorbesc despre liceul tehnic din municipiu sau când poposesc pe strada ce-i poartă numele. La Olt n-a fost marcat locul în care a sfârşit acest erou al Făgăraşului şi nu are nici mormânt în cimitirul oraşului. Am întâlnit recent un descendent al avocatului Ioan Şenchea, pe Melania Tudoran, fostă Copăla din Zărneşti, dar stabilită în Braşov. Este membră a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Braşov, statut dobândit în urma represiunilor suferite în timpul regimului comunist. În perioada 1951-1959 a fost deportată împreună cu mama și frații ei din casa părintească din Zărneşti, iar tatăl lor a fost încarcerat tot de regimul comunist pentru vina de a fi negustor şi de a deţine proprităţi în Zărneşti. Bunicul fraţilor Copăla din partea mamei era văr primar cu avocatul Ioan Şenchea. Când a fost ucis în 1916, Melania Tudoran nu era născută, dar l-a cunosut din relatările bunicului ei şi ale mamei ei, născută Şenchea.
- ,,Era un bărbat hotărât şi foarte deştept. A plecat de tânăr de acasă să studieze şi s-a făcut avocat. Bunicul ne spunea că era un mare patriot şi se lupta pentru dreptate. A adunat în jurul său pe toţi intelectualii din Zărneşti şi cu steagul înainte au strigat ,,Trăiască România Mare”. Era un gest periculos la acea vreme, dar el era foarte curajos. Şi după ce s-a stabilit la Făgăraş venea acasă, la Zărneşti. Bunicul ne povestea multe dintre lucrurile lăsate de el şi tot timpul le spunea să nu renunţe, să nu se lase păcăliţi. Bunicul ne vorbea despre avocatul Şenchea din neamul nostru şi se mândrea cu el. Multe relatări le-am uitat şi eu, odată cu vârsta. La Zărneşti au fost denumite străzi cu numele lui, în memoria acestui mare om” a relatat Melania Tudoran, fostă Copăla, născută în 1932.
Familia Copăla era proprietara unei mezelării în Zărneşti şi avea o casă cu etaj cu 18 camere. După alungarea din casă şi deportare, casa le-a fost ocupată de birourile IFET-ului.
Martirul din Făgăraș
Ioan Șenchea s-a născut la 7 iulie 1864 la Zărneşti, comitatul Făgăraş, într-o familie de vază, tatăl său fiind vreme de 15 ani primar al oraşului, iar mama sa, rudă cu mitropolitul Ioan Meţianu.
La Zărneşti, locuiau la nr. 10 pe strada care azi îi poartă numele. Studiile începute în localitatea natală, au fost continuate mai întâi la Braşov şi Arad şi ulterior finalizate la universitățile din Budapesta și Viena cu un doctorat în drept şi ştiinţe politice. Mai puţin cunoscută este povestea avocatului Ioan Şenchea. În anul 1919, într-o adunare publică la Făgăraş, Octavian Goga l-a numit pe Ioan Şenchea, „martir al Ardealului“. Pe timpul studenţiei, Şenchea a fost membru al Societăţii „România Jună“, cea mai bine organizată societate de studenţi români până la Unire. În anul 1892, Şenchea s-a întors acasă, în Transilvania, şi s-a stabilit la Făgăraş. În scurtă vreme se face remarcat în comunitate, ca avocat practicant, şi ca militant pentru drepturile românilor. S-a căsătorit cu Luiza Boeriu, fiica unui bogat proprietar de mori din Făgăraş.
Președinte la ,,Progresul“
S-a implicat intens în viaţa culturală a Făgăraşului. A fost preşedintele Societăţii cultural-teatrale „Progresul“, în două rânduri, 1894-1896 şi 1905-1910. Acesta a mai fost secretarul Despăţământului Făgăraş al „Astrei“ şi membru în congregaţia comitetului Făgăraş. În adunările congregaţiei şi-a făcut mai mulţi duşmani. Din anul 1905 a devenit membru ales al comitetului executiv al PNR. Ioan Şenchea a înfiinţat şi două publicaţii româneşti, săptămânalul ,,Ţara Oltului“ între 1907-1910 şi „Olteanul“ între 1909-1916.
A vrut să scape de retragerea forţată
În vara anului 1916, în august, trupele române au înaintat în zona Făgăraşului. Autorităţile maghiare au avut timp să-şi organizeze o retragere sistematică, şi să se răfuiască cu adversarii politici români. ,,În dimineaţa de 2 septembrie 1916, când armata română ajunsese deja la Şinca Veche, avocatul Şenchea a fost acostat în stradă de o patrulă de jandarmi care i-a pus în vedere, în mod brutal, sub ameninţarea cu împuşcarea, să se evacueze neîntârziat“, spune istoricul Ioan Vlad.
Ioan Şenchea a încercat să scape, să vorbească cu autorităţile, dar n-a reuşit. A fost nevoit să plece cu un căruţaş din Voila, Ioan Gabor, spre Sighişoara. Pe drum s-a răzgândit şi a făcut cale întoarsă. Au mers doar noaptea, pe drumuri ocolite, pentru a nu fi prinşi de jandarmi. În dimineaţa zilei de 6 septembrie au încercat să se adăpostească la Retiş, moşia unui colaborator apropiat, care atunci era prizonier în Rusia. Cei de la moşie nu i-au primit de teama represaliilor. Ioan Şenchea a fost recunoscut ca lider politic de clasa politică şi de opinia publică românească a Făgăraşului, dar şi de adversarii săi maghiari.
Prins de jandarmi
În cele din urmă au fost prinşi de jandarmi, şi au fost predaţi la sediul din comuna Galaţi, azi cartier al Făgărașului. Arestarea lui Şenchea nu a rămas neobservată. Ţăranii şi oameni politici importanţi au încercat în fel şi chip să-l elibereze. În noaptea de 7 spre 8 septembrie se presupune că a fost asasinat. Sătenii din Galaţi au fost somaţi de către primarul Petru Lazăr, instalat în primărie de către autorităţile maghiare, sub ameninţarea cu împuşcarea fără somaţie, ca nimeni în acea noapte să nu iasă în stradă. Târziu după miezul nopţii, în curtea şcolii unde se afla jandarmeria, s-au auzit forfotă şi zăngănit de puşti şi unelte de săpat. Jandarmii au plecat către Olt. După un timp s-au auzit împuşcături în salvă. Sătenii din Galaţi au ştiut în acea noapte că Şenchea şi căruţaşul au fost asasinaţi pe malul Oltului. Soţia lui Şechea a fost anchetată ulterior la Cluj, de autorităţile militare pentru pretinsa colaborare cu armata română. Cartea istoricului Ioan Vlad, publicată în 2004, aduce la lumină destinul tragic al eroului Ioan Şenchea
Mormânt negăsit
Nu se cunosc cu certitudine detaliile asasinatului. Istoricul Victor Cornea cita din mărturia unui jandarm care a asistant la execuţie, Feher Marton, declaraţie luată în anul 1922. Acesta a făcut parte din patrula de 12 jandarmi care a verificat groapa „cât e de afundă“. Povestea că avocatul Şenchea a solicitat dreptul la o ultimă dorinţă. I s-a dat ca răspuns doar un pumn în barbă, „ca să i se încleşteze gura şi din limbă i-a izvorât sângele“. Şenchea a predat portofelul cu bani pentru a fi dăruit fiicei sale, după care a fost legat la ochi cu o batistă „şi o singură împuşcătură la frunte şi corpul i-a picat în mormântul pregătit“, povestea jandarmul. După Unire, soţia avocatului a încercat să afle unde este mormântul, dar nu l-a găsit niciodată. În noaptea următoare asasinării lui Şenchea, a fost ucis şi tipograful Constantin Pop, vechiul colaborator al avocatului la publicaţia Olteanul.
Prima tipografie din Făgăraș, în casa avocatului Ioan Șenchea
,,Domnul Constantin Pop alăturea cu soţia doamna Ludovica născută Papfalvi au venit la Făgăraş din Braşov, unde a fost 15 ani factorul tipografiei A. Mureşianu la ,,Gazeta Transilvaniei”. Din 1902 încoace a venit aici şi a spart ghiaţa întunerecului în Făgăraş şi ţinutul lui, licărind prima lumină dintr-o tipografie română, aşezată mai întîi în casele din piaţa mare a advocatului Dr. Ioan Şenchea, carele încă îşi are meritul, că a lăsat de s’a instalat această tipografie română în casele domniei sale, contribuind şi cu partea spirituală la redactarea celui dintîi jurnal românesc în Făgăraş intitulat ,,Ţara Oltului”, al cărei redactor a fost învăţătorul român din Făgăraş Ioan Berescu” scria preotul Nicolae Aron în Monografia Făgăraşului editată în 1913.
,,Țara Oltului“, primul ziar din Făgăraș
Primul ziar editat în Făgăraş a fost ,,Ţara Oltului”. Pr Nicolae Aron aminteşte în Monografia Făgăraşului de la 1913 primul anunţ adresat făgărăşenilor la lansarea acestui ziar, semnat de dr. Ioan Şenchea, dr. Niculae Şerban şi dr. Octavian Vasu. ,,P.T. Domnule! Făcînd toate pregătirile, ca cu Anul nou românesc să scoatem în Făgăraş foaia săptămînală sub numele ,,Ţara Oltului” pentru apărarea şi promovarea multelor interese publice româneşti ale poporaţiunei din comitatul Făgăraş şi împrejurime, ne luăm voie a Vă încunoştiinţa încă de acum şi pe D-voastră despre aceasta… Materialul mi-l puteţi trimite pe adresa: Redacţia foaiei ,,Ţara Oltului” în Făgăraş cu poşta, prin curieri de ocaziune, s’au aducîndu-l în persoană. La redacţiunea noastră totdeauna sunţeţi binevăzuţi oaspeţi spre a ne putea înţelege în multe privinţe despre cauzele şi interesele poporului român. În general cerem adevărul în toate. Dr. Niculae Şerban, Dr. Ioan Şenchea, Dr. Octavian Vasu”
Primii avocați din Făgăraș
,,Jurisprudenţa românească este frumos reprezentată în Făgăraş. Mai înainte, prin anii 1863-1885, în douăzeci şi doi de ani, advocaţi români în Făgăraş erau numai unul-doi precum a fost Ioan Roman şi Ilariu Duvlea (puţin timp şi Aron Densuşian). De la 1885-1895 în zece ani în Făgăraş şi-au deschis cănţălării advocaţiale iară numai unul-doi advocaţi precum: Dr. Andreiu Micu şi Dr. Nicolae Motoc (puţin timp şi Ioan Grama). Dela 1895-1913 de optsprezece ani advocaţii români în Făgăraş s-au înmulţit la unsprezece şi anume: Dr. Andreiu Micu, Dr. Nicolae Şerban, Dr. Teodor Popescu, Dr. Ioan Turcu, Dr, Ioan Şerban, Dr. Teodor Popescu, Dr. Ioan Şenchea, Dr. Octavian Vasu, Dr. Camil Negrea, Dr. Liviu Pandrea, Dr. Dănilă Vasu, Dr. Victor Pralea, şi Dr. Iuliu Cârje. Aceşti 11 advocaţi români cu a lor prudenţă apără mult şi interesele bisericilor şi şcoalelor române din Făgăraş. Preşedintele clubului naţional român din comitatul Făgăraşului încă e ales din advocaţii români făgărăşeni în persoana domnului Dr. Ioan Şenchea advocat, ba chiar deputatul dietal al cercului Făgăraş este ales acum tot din advocaţii români din Făgăraş în persoana domnului Dr. Nicolae Şerban care în mai multe perioade tot ca deputat dietal” (Monografia pr. Nicolae Aron) (Lucia BAKI)
