Sălta scena sălii de spectacole sub cizmele căluşarilor, ale feciorilor prinşi în feciorească sau în brâu şi ale săriturilor din dansul de pe Ţara Oaşului, a Someşului şi a Târnavelor. Erau dansatorii marilor ansambluri populare din cele mai importante orașe ale țării. Gheorghe Grecu din Copăcel era un bun dansator și un mare iubitor al folclorului. A avut o carieră de succes, de la dansator, solist dansator și mai apoi instructor coregraf și maestru coregraf. A depășit granițele Făgărașului activând în ansambluri renumite din țară. Pe unele le-a înființat chiar el la solicitarea finanțatorilor care i-au apreciat munca și priceperea. A instruit dansatori din Făgăraș, Brașov și de la malul Mării, dar a fost solicitat și la renumitul ansamblu ,,Ciocârlia“. Celor mai buni coregrafi, profesioniști, le-a fost discipol: prof. Ion Pumnea de la Brașov, Tănase Gheorghe și Stelea Gheorghe de la Brașov, Eugen Duica sau Ion Paraschivescu de la Ciocârlia. Pentru iubitorii de folclor și de dansuri populare era o prioritate să găsească loc la restaurantele mari din țară unde susțineau programe renumitele ansambluri artistice. Gheorghe Grecu a dansat la ,,Calul Bălan“ din Neptun, restaurantul preferat al soților Ceaușescu, la ,,Nunta Zamfirei“ din Eforie Nord, la ,,Miorița“ sau ,,Capra Neagră“ din Poiana Brașov, ,,Cerbul Carpatin“ din Brașov, dar și pe scene din Europa. Era vedeta ansamblului, fiind solist la dansul ,,Călușul“. Gheorghe Grecu a vibrat în ritmul dansului popular, indiferent din ce zonă a țării a fost, timp de 2 decenii, atât cât a activat în cadrul ansamblurilor folclorice românești. Acum, pensionar, are un ochi critic la scena făgărășeană a ansamblurilor de dansuri și vrea să readucă în fața făgărășenilor dansurile populare așa cum erau, iar dansatorilor să le insufle respect pentru dansurile și tradițiile populare. ,, Dacă mi se va oferi șansa să organizez un ansamblu folcloric la Făgăraș cu dansuri din toată țara, se va baza pe disciplină, respect și corectitudine, atunci vom avea succes. Trebuie să știm că nu poți fi un bun coregraf dacă nu ai lucrat cu coregrafi profesioniști, iar un bun dansator nu poate fi și un bun coregraf. Știți cum se zice, teoria ca teoria, dar practica te omoară. Asta se întâmplă la Făgăraș, dar eu îmi doresc să ajut, să mă implic“ a spus maestrul coregraf Gheorghe Grecu.
Ansamblul ,,Făgărașul“ a fost odată…
În urmă vreme, era renumit ansamblul folcloric ,,Făgăraşul” și taraful care-l însoțea. Artiștii de aici erau de neîntrecut şi de neoprit. Deşi era un ansamblu de amatori puteai să pui oricând prinsoare pentru profesionalismul lor. Erau de nivelul ,,Junilor din Sibiu” spuneau spectatorii care-i urmăreau în toate evoluţiile lor de pe scene din marile oraşe din ţară. Li s-a dus renumele pentru măiestria cu care interpretau doine la taragot, acordeon, nai, fluier şi caval, iar fecioreasca era pentru dansatori un adevărat balet. Sunetul taragotului întrecea acordeonul şi viorile care acompaniau dansul sau vocile soliştilor, iar fluierul lui Ion Stanciu, maestru al fluierului, încânta la rându-i auzul spectatorilor. Taraful ,,Făgăraşul” amintea întotdeauna de măiestria vestitului clarinetist Traian Lăscuţ Făgăraşanul sau de vioara bătrânului Dodos. Profesionalismul artiştilor făgărăşeni avea în spate ore multe de muncă şi de repetiţii sub bagheta instructorilor. Nume precum Ghiţă Motoc, Şofaru sau Marinovici au scris istorie pentru Ansamblul ,,Făgăraşul”. Numele acestor făgărăşeni au depăşit între anii ’75-’90 graniţele ţării impresionîndu-i pe francezi, spanioli, nemţi, belgieni şi nu numai. Ansamblul ,,Făgăraşul” a fost pentru membrii săi o a doua familie, una a tradiţiilor, obiceiurilor şi a muzicii de calitate. Echipa de dansuri avea opt perechi de dansatori care prezentau întotdeauna cel puţin 13 suite de dansuri din toate zonele ţării. Prezentau brâul, crihalma (fete), învârtite, fecioreasca (băieţi), dansuri de pe Târnave, Someş, Oaş, dansul de codru (Satu Mare), din Dobrogea, din Banat, etc. Era nelipsit căluşul, dansul care întotdeauna încheia spectacolul şi care făcea furori mai ales în străinătate. Astăzi nu mai este așa, a rămas amatorismul, iar făgărășenii caută și se delectează cu spectacolele renumitului ansamblu de profesioniști ,,Junii Sibiului“.
A intrat în ficiorească încă din copilărie
Gheorghe Grecu s-a născut în Copăcel și și-a dedicat ani buni dansurilor populare. De mic a fost atras de fecioreasca jucată în sat de feciori și a preluat din mers cele mai multe dintre figuri. De atunci știa că cizma trebuie bătută aplecându-ți frumos și elegant corpul, iar la sărituri piciorul trebuie ridicat cât mai sus și drept, iar talpa întinsă. ,,Am început să dansez din copilărie. Eram în clasa a V-a când am făcut primele figuri de feciorească. Am mers la cursuri de dans pe când eram elev la Școala profesională din Făgăraș. Primul meu instructor de dansuri populare a fost Motoc Gheorghe. Am continuat dansurile și după ce am terminat școala profesională. M-am angajat în Combinatul Chimic, iar dansurile le făceam la Casa de Cultură Făgăraș unde coregraf era maestrul Badea, foarte priceput, un profesionist. În paralel cu dansurile mi-am completat studiile, urmând cursurile liceale, dar la seral. Eram talentat la dansuri astfel că am organizat o echipă de dansuri populare la Copăcel, satul meu, și un ansamblu de dansuri la Clubul combinatului chimic“ își amintște Gheorghe Grecu.
A vrut mai mult decât Făgăraș…
În urma unui anunț apărut în presa vremii, Gheorghe Grecu și-a încercat norocul la Brașov, tot ca dansator. La concursul organizat la Aro Palace, maestrul coregraf Eugen Duica a ales din cei 60 de concurenți doar 5 printre care și pe Gheorghe Grecu. ,,Am învățat foarte multe dansuri de la maestrul Eugen Duicu, iar în anul următor, 1974, am dat examen la Școala Populară de Artă din Brașov pentru instructor de dans popular. Am intrat direct în anul II pentru că școala începuse deja, la clasa profesorului Ion Pumnea. În același timp am început repetițiile la saxofon mi-Bemol. Aveam atunci un program foarte încărcat: munca la Tractorul unde eram lăcătuș mecanic și programul era de la 7.00, repetiții la echipa de dansuri de la Tractorul în fiecare marți și vineri, dansuri la Școala Populară de Artă luni și joi, iar în fiecare seară era programul de la Crama Cerbul Carpatin unde dansam. Din 1975 am intrat și la ansamblul de la Școala Profesională Tractorul unde i-am avut ca instructori pe Tănase Gheorghe și pe Stelea Gheorghe care era coregraf și la ansamblul Ciocârlia“ a relatat maestrul coregraf Gheorghe Grecu.
A înființat un ansamblu de dansuri la Năvodari
Perioada în care a făcut armata, 16 luni, l-a ținut departe de de intensitatea repetițiilor și spectacolelor. Stagiul militar l-a efectuat la Brașov, caz în care a avut posibilitatea de a dansa timp de 6 luni, la restaurantul Capra Neagră din Brașov. Primul atestat de dansator I și de solist dansator II l-a obținut în 1975. A rămas la Brașov până în 1980, după care s-a mutat la malul Mării. Nici aici n-a stat departe de ansamblurile folclorice și s-a integrat în ansamblul ,,Brâulețul“ cu care a dansat la renumitul restaurant ,,Calul Bălan“ din Neptun. I s-a dus vestea lui Gheorghe Grecu din Copăcel de bun dansator, astfel că a primit o ofertă de la ansamblul profesionist ,,Nunta Zamfirei“. Acolo a avut șansa să lucreze cu coregraful Ion Paraschvescu de la ,,Ciocârlia“ din București. ,,Până în 1988, vara eram la mare la ,,Nunta Zamfirei“, iar iarna la Brașov, la ,,Miorița“ și la ,,Capra Neagră“ din Poiana Brașov. Pentru că locuiam la Mare, m-am transferat și cu liceul la Mangalia, la seral. În acea perioaă am fost solicitat să înființez un ansamblu folcloric la Năvodari. Am acceptat să mă mut la Năvodari pentru că mi s-a oferit și o garsonieră și un loc de muncă la combinatul chimic, cu scoatere din producție“ a spus maestrul coregraf.
Ansamblurile de dansuri țineau programul artistic din restaurante
La Năvodari a pornit de la zero, deși existau dansatori în echipă. ,,Pot spune că nu oricine poartă costumul popular știe să și danseze. Cam aceasta era situația la ansamblul de la Năvodari. Nu știau reguli, nu exista disciplină, ei se bucurau că sunt scoși din producție. Am impus reguli și am pretins să fie respectate. Prezența la program, repetiții zilnic cel puțin 4 ore și cel mai important să învețe să danseze așa cum trebuie. După un an de repetiții și disciplină dansam la restaurantul ,,Miorița“ din Mamaia. Așa era atunci, pe lângă fiecare fabrică sau combinat era un ansamblu de dansuri“ a spus Gheorghe Grecu.
Gheorghe Grecu a revenit la Copăcel
Perfecționarea lui Gheorghe Grecu în domeniul dansului popular a continuat și după 1990. ,,În 1992 am reușit să iau două atestate de maestru de dans și maestru coregraf cu ansamblul din Năvodari. Atunci m-am căsătorit și în 1993 am plecat în Germania. Așa a fost atunci, iar timp de 25 de ani am muncit în Germania. M-am pensionat la 1 decembrie 2019 și am decis să mă întorc în țară. După pensionare va veni în țară și soția mea“ a mai spus coregraful.
Gheorghe Grecu vrea să organizeze un ansamblu în Făgăraș
,,Urmăresc ce se întâmplă în Făgăraș și în Copăcel în ultimii 10 ani. Deși există două echipe de dansuri populare în Făgăraș cu doi instructori, eu ca profesionist nu sunt mulțumit deloc. Nu se poate să nu respecți cele mai elementare reguli, dansul popular indiferent din ce zonă a țării provine trebuie respectat, trebuie ținută și disciplină pe scenă. Îmi doresc să fac un ansamblu semi-profesionist la Făgăraș, cu un nume dat de făgărășeni, așa cum a fost odată. Am văzut că dorință există, dar tebuie muncă, disciplină și persoana care să se ocupe. I-am urmărit activitatea și aș avea aprecieri însă pentru ansamblul de la Șinca Nouă“ a spus Gheorghe Grecu.
Dansuri nelipsite din repertoriul unui ansamblu
Așa cum explică Gheorghe Grecu, un ansablu de dansuri populare trebuie să cunoască și să prezinte o suită de dansuri din toată țara. ,,În Moldova sunt 8 județe, se pot face 3 dansuri Moldova de nord, centru și sud. Din Dobrogea se pot prezenta dansurile specifice celor 2 județe, dar și cele specifice comunităților de macedonieni, turci sau greci. Dansul oltenesc și Călușul nu pot lipsi din repertoriul unui ansamblu. Din Muntenia, brâul de Buzău, brâu pe 6, pe 8 și ca la Breaza, iar din Banat, frumosul dans al bănățenilor. Sunt foarte frumoase ponturile bătute de Bihor și învârtitele. În Transilvania avem dansuri specifice pentru nord, centru și sud. În nord dansurile de Oaș și Maramureș. În centru avem dansurile de pe Someș, chimitelnic, feciorescul de câmpie, dans de codru, învârtita de Aiud. În sudul Transilvaniei avem dansul de Făgăraș: brâul de Drăguș și Copăcel, purtata, învârtita, dansul de Sibiu: jiana, purtata, hârtibaciu, hodoroaga și mai avem brâul de Poiana Mărului. Nelipsite din programul unui ansamblu trebuie să fie dansurile naționalităților: țigănesc, rusesc, german și unguresc. Eu le-am învățat timp de 20 de ani de la maeștrii coregrafi foarte buni, renumiți“ a explicat maestrul coregraf, Ghiță Grecu. (Lucia BAKI)
