Comuna Sâmbăta de Sus are în proprietate castelul Brâncovenesc, după finalizarea demersurilor care au durat 2 ani. Edificiul care a stat în paragină peste un deceniu are nevoie de reprații și amenajări pentru a putea intra în circuitul turistic. Dar în primul rând de igienizare atât la interior, dar și pe domeniul castelului. Primăria Sâmbăta de Sus a organizat sâmbătă, 24 septembrie a.c., începând cu ora 9.00, o acțiune de voluntariat pentrua face curățenie pe noua propritate a comunei.
- ,,Au participat la această acțiune a comunei 25 de persoane, săteni, angajați ai primăriei și elevi de la școala din sat. Am avut 4 trimmere, mături, topoare, unelte pentru a face curățenie în interior și în curte. Sălile din castel au fost măturate, îndepărtate gunoaiele, au fost curățate scările, intrarea în edificiu. Era înconjurat de bălării, nici nu aveai cum să intri. S-a lucrat de la ora 9.00 la 13.00 și n-am terminat de îndepărtat toate bălăriile. Vom mai organiza o acțiune similară cu angajații din primărie în zilele următoare. Vrem să dăm o nouă strălucire acestui monument istoric foarte important pentru comunitatea noastră“ a spus Nicolae Morariu, primarul comunei Sâmbăta de Sus.
Vor urma reparațiile
Castelul are nevoie și de reparații, care vor fi realizate treptat cu fonduri de la bugetul local. ,,Am luat legătura cu reprezentanți din domeniul cultural și am ajuns la concluzia că pentru intrarea în circuitul turistic este nevoie de unele reparații. Pentru început, în funcție de buget, vom repara sistemul de colectare și deversare a apei pluviale care este deteriorat sau lipsește (unele părți au fost furate), apoi vom face reparații la obloane și uși, inclusiv înlocuirea geamurilor sparte. Ulterior ne vom ocupa de instalații, amenajări interioare și exterioare“ a adăugat primarul Nicolae Morariu.
Istoria palatului de la Sâmbăta de Sus
Palatul de la Sâmbăta de Sus este legat de familia brâncovenilor care era foarte atașată de zona Făgărașului. La 11 martie 1654, vornicul Preda Brâncoveanu primește de la Susana Lorantfi, văduva principelui maghiar Gheorghe Rakoczi, o moșie la Sâmbăta de Sus, drept garanție pentru o sumă de bani pe care i-o împrumutase. Așa a intrat moșia în posesia boierului muntean care a construit aici un conac și o biserică din lemn. Când a fost instalat principe Mihail Apaffy, acesta confiscă moșia. În anul 1701, domnitorul Constantin Brâncoveanu, nepot al lui Preda Brâncoveanu, reușește să ia această moșie ca ,,drept de refugiu pentru sine și familia sa, în caz de nevoie“. Astfel conacul lui Preda Brâncoveanu este transformat în palat domnesc, iar în locul bisericii de lemn este construită o mănăstire din piatră și cărămidă. Astăzi, se mai păstrează din vechiul conac doar poarta de intrare, o poartă monumentală din piatră. ,,Am acoperit zidurile vechii porți și vom căuta niște specialiști, cel mai probabil de la Alba Iulia, care să restaureze poarta. Lângă acea poartă se afla vechiul palat, dar nu a rămas nimic din el“ a explicat primarul Nicolae Morariu. Se presupune că ar fi fost ultimul dintre palatele construite de domnitor, arhitectura sa fiind asemănătoare cu palatele brâncovenești Mogoșoaia și Potlogi. După moartea lui Constantin Brâncoveanu, domeniul de la Sâmbăta de Sus este amanetat unui negustor din Sibiu, Dumitru Marcu. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, palatul este dărâmat de guvernatorul Transilvaniei, din motive de securitate militară, datorită apropierii de vechiul hotar către Ţara Românească. Din palat s-au păstrat doar pivniţele. Abia la începutul secolului XIX, în anul 1801, banul Grigore Brâncoveanu readuce moșia la viață, construind la vreo 200 de metri de vechea reşedinţă brâncovenească un castel în stil baroc târziu, caracteristic pentru Transilvania, la construcția căruia utilizează elemente decorative din vechiul palat. Din testamentul banului Grigore Brâncoveanu reiese că ansamblul de la Sâmbăta de Sus era compus din palat, clădiri administrative, o fabrică de coniac, două mori şi grădini. La reforma agrară din 1922, domeniul a fost expropriat, iar Ministerul Domeniilor a trecut moşia din proprietatea Bisericii Greco-Catolice unde ajunsese la 1835 în proprietatea Mitropoliei din Sibiu. Palatul a fost renovat în întregime, iar în 24 iunie 1925, a fost inaugurat aici un centru de recreere pentru artişti şi scriitori. După război, timp de câteva decenii, este transformat în şcoală primară. După 1948, domeniul a fost naționalizat de comuniști, iar în anii ’70, palatul a intrat în proprietatea Întreprinderii Agricole de Stat, fiind transformat în depozit de fructe, destinație pe care a avut-o până în anii ’90. În această perioadă, castelul a ajuns într-o stare avansată de dregradare. Totuși, Ministerul Culturii a inițiat un proiect de cercetare, restaurare și consolidare, palatul urmând să devină casă de odihnă pentru oameni de cultură, dar din lipsă de fonduri proiectul a fost încredințat primăriei locale. Printr-o hotărâre de consiliu, în 2006, autoritățile locale au încheiat un parteneriat cu o firmă privată căreia i-a fost concesionat domeniul pentru 49 de ani cu o redevență anuală de 10.000 euro. La nivelul anului 2010, castelul se asemăna cu cel din vremea Brâncovenilor și era redat circuitului turistic. Dar lucrurile nu au mai continuat în această direcție. Firma a intrat în insolvență și nu a mai continuat reamenajarea palatului. N-a plătit nici redevența pentru niciun an în care c oncesionase castelul, ajungând la o datorie de peste 600.000 lei. Primăria Sâmbăta de Sus nu s-a mai uitat vreme de un deceniu spre acest monument istoric, lăsându-l la voia întâmplării. S-a înscris însă la masa credală a firmei concesionare și a recuperat peste 100.000 de lei din creanță. Și atât. Castelul este monument istoric sub codul LMI: BV-II-a-A-11815 cu denumirea ,,Ansamblul palatului Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, sec. XVIII – XIX“.
Cum arăta castelul înainte de igienizare
