Ziua de 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei, este încărcată de tradiții și obiceiuri. În popor se crede că cine le va respecta va avea un an încărcat de noroc. Multe dintre superstițiile și tradițiile din Ajunul Bobotezei le vizează pe fetele tinere care au ajuns la vârsta potrivită căsătoriei, scrie bzi.ro
În ziua de 5 ianuarie, creștinii ortodocși se pregătesc pentru a sărbători Boboteaza. Conform canoanelor Bisericii, în această zi se ‘ine post negru pentru ca, în ziua de Bobotează, creștinii ortodocși să ia Agheasma Mare pe nemâncate. Aceasta este prima zi de post de peste an. Creștinii ortodocși pot mânca de dulce în această zi doar dacă Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica.
De ce se ține post în Ajunul Bobotezei
Tradiția postului în ziua de 5 ianuarie datează din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau timp de 40 de zile, prin post și rugăciune, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și puteau să se împărtășească. În prezent, credincioșii postesc în Ajunul Bobotezei pentru a se învrednici să ia Agheasma Mare în ziua de Bobotează.
Postul din Ajunul Bobotezei face parte din posturile de o zi de peste an. Pe parcursul anului bisericesc mai sunt câteva posturi de o zi. Credincioșii ortodocși nu mănâncă de frupt în ziua de 14 septembrie, când se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, nici în ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Există zone din Moldova în care creștinii iau Agheasmă Mare în fiecare dimineață, începând cu 5 ianuarie până pe 14 ianuarie.
Trebuie știut faptul că apa sfințită să bea pe nemâncate. Unii credincioși opriți de la Sfânta Împărtășanie au dreptul de a lua Agheasmă Mare, însă trebuie să se știe că apa sfințită nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.
Sunt și preoți care îi opresc pe anumiți credincioși să ia Agheasma Mare. În acest sens, Sfântul Sava spune: „Aceștia nu fac bine, pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfințirea lumii și a întregii făpturi… Deci de unde este socotința acestora pentru ca să nu guste apa aceasta, deoarece trebuie să știm că nu pentru această apă este necurăția în noi, ci devenim necurați prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curățim de acestea bem fără de îndoială această Sfântă Apă”.
Tradiții și obiceiuri în ziua de 5 ianuarie!
În ziua de 5 ianuarie, creștinii ortodocși respectă cu sfințenie o serie de tradiții și superstiții pentru a se asigura că vor avea parte de noroc tot anul. Se spune că cine ține post negru în Ajunul Bobotezei va avea un an îndestulat și lipsit de conflicte. În Ajunul Bobotezei, preoții merg să sfințească și să binecuvânteze casele credincioșilor.
În seara de 5 ianuarie, fetele necăsătorite își pun busuioc sub pernă, de care leagă un fir roșu de mătase, în speranța de a-și visa sortitul. Bărbatul visat le va deveni soț în cel mai scurt timp posibil. O altă tradiție spune că, în Ajunul Bobotezei, fetele necăsătorite trebuie să ia un fir de busuioc din mănunchiul preotului și să-l pună sub strașina casei. Se crede că, dacă firul de busuioc este plin de chiciură, se vor căsători cu un băiat bogat.
În popor există credința că, dacă în Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că în Ajunul Bobotezei nu sunt admise certurile între membrii familiei și nu se dă nimic cu împrumut.
O altă tradiție spune că în Ajunul Bobotezei, de Bobotează, Sfântul Ioan și opt zile după aceasta nu se spală rufe, deoarece apele sunt sfințite.
