În Ţara Făgăraşului, s-au păstrat vechi obceiuri de Bobotează.  Comunitatea din satul Rucăr sărbătoreşte Boboteaza într-un fel unic. Aici se îmbină  slujba religioasă  de sfinţire a apei cu vechile  tradiţii păstrate până astăzi. Localnicii merg dis de dimineaţă la biserică, la liturghie, după care, participă la ritualul de sfințire a apei care, conform tradiției, se realizează la prima răspântie de uliţe. Ploaia însă a anulat slujba din  locul numit ,,Gura părăului”, aceasta fiind oficiată de preotul paroh Silviu Goga în biserică. Totuși botezul enoriașilor a fost făcut la răspântia de ulițe, unde preotul a botezat și monumental eroilor, troița și pârâul ce traversează satul.   Fiecare sătean  şi-a luat acasă un ulcior cu apă sfinţită. Se spune că Aghiazma Mare, apa sfințită la marele praznic, Boboteaza, se păstrează tot anul și are puteri vindecătoare precum Împărtășania.

Jocul Cetei de feciori

Ceata de feciori completează ritualul,  organizând jocul din ,,Gura părăului”.  Feciorii şi fetele sunt îmbrăcaţi în costume populare. Fetele poartă ii cu şinoare şi crătinţe, o ţinută imperială aşa cum este şi praznicul  Botezului. Feciorii îşi etalează cămăşile cu coadă încreţită, cioarecii, cheptarele şi frumoasele vâstre împodobite. Pentru ca tinerii să aibă o ținută impecabilă, au intrat în rol mamele care s-au ocupat de  costumelele populare și mai apoi de modul în care acestea sunt aranjate și îmbrăcate de tineri. Deși a plouat torențial, cetașii au dat drumul la joc, iar sătenii au rămas să-i admire.  ,,Fecioreasca”  ,,Învârtită” şi ,,Haţegana” au răsunat în vatra satului completate de strigăturile feciorilor și fetelor.  Jocul de Bobotează este printre ultimele organizate de Ceata de feciori pentru că de Sfântul Ion ceata se ,,sparge“. Va fi un ritual păstrat peste vremi, care la Rucăr se folosește. În trecut, de Bobotează, sătenii aflau ce nunţi urmează în anul ce abia începea, pentru că feciorii îşi alegeau miresele atunci când le invitau la masă, obicei numit ,,la răci”.

Alte obiceiuri din Țara Făgărașului

  •   Cel mai impresionant obicei s-a pãstrat la Ucea de Sus. De peste 100 de ani feciorii din Ceatã se scaldã în apa rece a râului.
  •  La Beclean sau la Grid, este obiceiul ,,crucii din gheatã” care este dusã la râul ce trece prin sat si unde preotul sfinteste apele. În acest an însă lipsește gheața.
  • În alte zone din tarã însã tinerii se aruncã în apã pentru a prinde crucea aruncatã de preot. Tinerii curajosi cred cu tãrie cã aceasta îi va ocroti tot anul. „Aruncatul în apã dupã cele trei cruci simbolizeazã teologic trei virtuti: credinta, nãdejdea si dragostea. Tinerii înfruntã conditiile neprielnice ale apei din aceastã perioadã, asemenea creştinului care înfruntã necazurile vieţii, în încercarea de a se desãvârsi” explică teologii.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here