Jocul din vatra satului organizat de Cetele de feciori din satele făgărășene înseamnă identitate națională. Așa cum este și păstrarea portului popular tradiţional peste vremi. Nu există vreun alt popor în afară de cel român care să-şi poarte istoria milenară în veşminte, în simboluri meşteşugit alese, fiecare purtând un anume înţeles, un anume mesaj şi o anume poveste. Iia și deopotrivă cămașa românească demonstrează povestea fascinantă a acestui neam.
- ,,Costumul tradiţional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă. Ăsta este adevăratul brand românesc, templul la purtător – costumul popular tradiţional, în care românul a ştiut să-şi etaleze de-a lungul vremii valorile, în momentele-cheie ale existenţei sale“ explică prof. Ioan Sorin Apan.
Prin costumul tradițional, românul și-a deschis un drum înspre Dumnezeu. Tradițiile și portul tradițional au însoțit întotdeauna sărbătorile religioase de peste an. Iar în Țara Oltului, comunitățile locale au păstrat această legătură neștirbită. Dovadă sunt Cetele de feciori care conduc activitatea culturală a satelor făgărășene în perioada sărbătorilor de iarnă. Este cea mai frumoasă și veselă perioadă din an, când fiecare sat devine o scenă deschisă pentru vechile tradiții și obiceiuri, dar și pentru o frumoasă paradă a portului popular. Portul popular din Ţara Oltului se evidenţiază printr-o bogăţie a materialului şi a diversităţii ce dă specificitate fiecărei zone ce o compune. Găsim în elementele portului făgărăşean obiceiurile locului şi chiar firea omului. Simplitate şi robusteţe sunt caracteristicile portului vechi al Ţării Oltului.
Port popular și joc, la Rucăr
De sărbătoarea Botezului Domnului în râul Iordan, tinerii din satul Rucăr au îmbrăcat portul specific al satului la jocul din vatra satului. Dimineața, la sfințirea apei (Aghiazma Mare), fetele au îmbrăcat portul sobru, imperial, cu ie cu șinoare, poale încrețite și crătințe negre brodate, iar după vecernie, frumoasele șurțe, brăcini cu ciucuri și ia cu altițe și mânecă toată. Feciorii au îmbrăcat cămășile țesute în război, cu coadă încrețită la spate, cheptarele deschise în față, ornate cu simboluri colorate, șărpare, cioareci tiviți cu bandă neagră obținută din țesătură, iar pe cap vâstrele împodobite. Astfel s-a dat drumul la joc, spectatorii fiind sătenii. Dimineața, jocul a fost organizat la răspântia de ulițe, iar după masa, la căminul cultural. A fost penultimul joc al Cetei, pentru că de Sfântul Ion, după zăuritul sărbătoriților, cetașii își vor încheia activitatea prin ,,bătutul tufei“, cu promisiunea ca în iarna viitoare să se organizeze din nou în Ceată.
Star Band, formația care a însoțit Ceata de feciori din Rucăr
Fără muzică instrumentală nu există joc. În trecut fiecare sat avea propriul muzicant, (vioară sau acordeon sau taragot) care însoțea Ceata de feciori la fiecare eveniment, colindat, joc, zăurit. Astăzi, cetașii își angajează formații de artiști instrumentiști, dând evenimentelor organizate o notă de eleganță și respect. Ceata de feciori din Rucăr a fost însoțită de Star Band, formația coordonată de Horia Vâgu, fiu al satului. Sunetele saxofoanelor completate de acordurile date de vioară și orgă, au insuflat atât cetașilor, dar și audienței dorința de a se prinde în joc.
- ,,Star Band este formația mea și am ținut să fim alături de Ceata de feciori din Rucăr. Nici nu se putea altfel, nu? Toți membrii formației avem în comun plăcerea și dorința de a cânta. Silviu Marin- saxofon, Cosmin Diaconescu- vioară, Florin Mircea- orgă, Mădălina Radu – voce, și eu, Horia Vâgu,-saxofon. De un an de zile ne-am întrunit și vom cânta la cete, nunți, botezuri, evenimente. Fiecare dintre noi are un loc de muncă, iar această activitate o facem din plăcere“ a spus Horia Vâgu.
- ,,Rucărul se compară cu Mărginimea Sibiului în privința activităților folclorice, tinerii sunt activi și păstrează tradițiile. Costumele populare din Rucăr sunt foarte frumoase, se evidențiază prin ciucurii de la șurțe. N-am mai întâlnit astfel de elemente la portul popular transilvan. Putem spune că sobrietatea încă există în portul popular, sunt motive în funcție de zonă, sunt culori vii și bine asortate. Avem datoria să ducem mai departe tradiția, iar la Rucăr se întâmplă“ a spus Mădălina Radu, solista de la Star Band în asentimentul profesorului de vioară, Cosmin Diaconescu.
(Lucia BAKI)
c
