Regulile privind moștenirea în 2023. Cui revin bunurile strânse de defunct și care sunt cotele pe care le primește fiecare persoană implicată, arată fanatik.ro.
Legea moștenirii 2023. Cine primește averea în familie. Cum se împarte agoniseala adunată de decedat, cotă parte pentru rudele implicate. Care este greşeala care vă poate lăsa fără drepturi, după cum arată Codul Civil.
Regulile privind moștenirea în 2023. Cui revin bunurile strânse de defunct și care sunt cotele pe care le primește fiecare persoană implicată
Moștenirea este de două feluri: legală și testamentară. Prima oferă anumite drepturi soțului și rudelor defunctului pe baza unei ierarhii care stabilește cu exactitate ce cotă primește fiecare. A doua este cea prin care cel decedat a stabilit deja cui își lasă bunurile agonisite de-a lungul vieții.
Codul Civil prevede că colateralii au dreptul la moștenire doar până la gradul al patrulea de rudenie inclusiv. Mai exact, rudele defunctului care au dreptul la bunuri în anul 2023 sunt în ordinea următoare:
a) clasa întâi: descendenţii (copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit)
b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (tatăl și mama defunctului) şi colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul)
c) clasa a treia: ascendenţii ordinari (rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia)
d) clasa a patra: colateralii ordinari (rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia colateralilor privilegiaţi).
În altă ordine de idei, în cazul persoanelor care nu au moștenitori legali sau testamentari legea spune că bunurile defunctului vor fi transmise comunei, orașului sau după caz, municipiului în a căruia rază teritorială a locuiat acesta.
Testamentul trebuie să fie valabil și scris în întregime de către cel care îl lasă în urma sa. În plus, nu trebuie să lipsească data și să fie semnat de mâna testatorului. În cazul în care există mai multe testamente va fi luat în considerare cel mai recent întocmit.
Care sunt cotele care revin succesorilor, conform legii
Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat numai dacă la data deschiderii moştenirii nu există o hotărâre de divorţ definitivă. Acesta este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali și poate primi toate bunurile dacă nu există altcineva care să le solicite.
Cota soţului supravieţuitor este, așadar, următoarea:
- un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului
- o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului
- o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului
- trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.
În situația în care cei doi soți nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament.
De asemenea, moștenitorii rezervatari au dreptul de a primi în mod obligatoriu măcar jumătate din cota succesorală. Moștenitorii rezervatari sunt: soțul supraviețuitor, descendenții (copiii și nepoții) și ascendenții privilegiați (părinții, dar NU și frații).
Greșelile care te pot lăsa fără moștenire
Codul Civil menționează și care sunt greșelile care te pot lăsa fără moștenire. Conform articolelor, sunt stabilite anumite categorii de persoane care nu sunt demne de a primi bunurile. Pot contesta acest lucru la o instanța judecătorească sau notar public. Acestea sunt:
- persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea
- persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
pot fi declarate nedemne de a moșteni, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (nedemnitatea judiciară) - persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei
- persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului
- persoana care, prin viol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
