Făgărașul de altădată. Tipografiile și ziarele românești din Făgăraș

 Amintesc de Făgăraşul vechi ziarele de la începutul veacului trecut sau monografiile realizate de oamenii de litere ai locului. Nicoale Iorga şi sociologul Dimitrie Gusti erau mari admiratori ai ţinutului Făgăraşilor, însemnările lor fiind repere pentru istoria, cultura, şcoala și sociologia locului din acele timpuri. Tipografiile făgărăşene de la începutul veacului trecut au lăsat şi ele dovezile despre viaţa familiilor de făgărăşeni din toate păturile sociale şi de toate condiţiile. Acestea ne amintesc şi de vechile legătorii ale veacurilor trecute care funcţionau cu succes în satele făgărăşene, precum Grid, Lisa, Beclean, Făgăraş, Breaza, etc. Preotul Nicolau Aron din Galaţi (n.r. în anumite scrieri apare şi numele Nicolae) a publicat în anul 1913 prima monografie a Făgăraşului. Cartea a fost tipărită la Tipografiile Pop, care editau şi ziarul ,,Olteanul“. Munca sa adunată în paginile unei publicaţii de tip monografie a primit aprecierile marilor oameni de cultură ai țării. Istoricul Nicolae Iorga a fost cel care i-a scris la 25 februarie 1913 autorului monografiei Nicolau Aron: ,,Dragă părinte Aron, Cu cea mai mare plăcere îţi stă clişeul la dispoziţie (n.r. îi ceruse clişeul ,,peregrinului transilvan“ Ioan Codru Drăguşanu din care să folosească anumite înscrisuri şi corectarea lucrării). Gata a te îndatori, şi mai ales la lucruri aşa de frumoase“. Până la tipărirea cărţii, pr. Aron a cerut şi altor oameni de litere din România să-şi dea girul asupra cărţii. ,,De bună seamă la aşa o lucrare am trebuit să conzult factorii principali şi competenţi din afară şi din localitate, între cari la primul loc amintesc cu plăcere pe savantul istoric Nicolae Iorga“ scria pr. Aron. Abia după aceea, la 1913, monografia a fost dată la tipar.

Tipografia lui Constantin Pop

Cea mai veche tipografie românească în Făgăraş a fost tipografia Constantin Pop înfiinţată în 1906. Date despre aceasta aflăm din Monografia Făgăraşului de la 1913 a preotului Nicolae Aron ,,Domnul Constantin Pop alăturea cu soţia doamna Ludovica născută Papfalvi a venit la Făgăraş din Braşov, unde a fost 15 ani factorul tipografiei A. Mureşianu la ,,Gazeta Transilvaniei”. Din 1902 încoace (d-l Pop şi-a început cariera în 1872 în cel mai mare institut tipografic în Cluj), a venit aici şi a spart ghiaţa întunerecului în Făgăraş şi ţinutul lui, licărind prima lumină dintr-o tipografie română, aşezată mai întîi în casele din piaţa mare a advocatului Dr. Ioan Şenchea, carele încă îşi are meritul, că a lăsat de s’a instalat această tipografie română în casele domniei sale, contribuind şi cu partea spirituală la redactarea celui dintîi jurnal românesc în Făgăraş intitulat ,,Ţara Oltului”, al cărei redactor a fost învăţătorul român  din Făgăraş Ioan Berescu” scria pr Nicolae Aron. Tipografia Constantin Pop şi-a urmat activitatea strămutându-se în casele comerciantului român din Făgăraş Ioan Peia, unde vreme de cinci ani s-a editat foaia socială culturală şi economic ,,Olteanul”.

• ,, Domnul Constantin Pop, lucră numai cu ucenici români şi a editat pînă acum mai multe cărţi tipărite aici. Cu întocmire deosebită, s-a înfiinţat în Făgăraş a doua tipografie românescă, împreunată şi cu librărie a d-lui Jer. Preda, carele mai întâi în casele lui Herman şi-a deschis librăria în 1911, iară din 1912 şi tipografia în casele Domnului Costi Toma cu maşini şi material nou şi modern. Amintesc şi Compactoria română Ioan Haţegan din Făgăraş, începută încă prin anii 1898-1900 pe lîngă cea dintâi librărie română ,,Minerva” din Făgăraş, înfiinţată de intreprinzătorul în toate direcţiunile Iuliu Dan, protopop în companie cu Ioan Berescu, învăţător. Această compactorie de mult este încvartirată în casele Romanoaiei, azi ale institutului ,,Furnica” scria pr. Aron.

Tipografia Haţiegan şi ziarul Oltul
     O altă tipografie românească din Făgăraş care a aparţinut lui Ion Haţieganu era amplasată chiar în Piaţa Mare din centrul târgului. În ziarul ,,Oltul” din data de 5 februarie 1920 se titra primul anunţ al acestei tipografii. ,,Legătoria de cărţi şi Tipografia ,,Română”- I. Haţiegan- Făgăraş, Piaţa Unirii“. Era şi tipografia ziarului Oltul, oficios al judeţului Făgăraş din acei ani. Acest jurnal devine începând cu data de 11 mai 1920, un ziar de propagandă pentru partidul lui Octavian Goga, Partidul Poporului.  Ca şi în zilele noastre, partidele politice de atunci îşi cumpărau ziare care să le cânte în strune. În acele vremuri însă ziarele nu se fereau să fie numite public şi în scris chiar pe frontispiciul lor că sunt ziare de propagandă politică. Astăzi însă toate ziarele şi media în general chiar dacă sunt oficioase de partid, îşi spun independente. Este şi cazul ziarelor şi tv-urilor din Făgăraș ce sunt finanţate de primarul PSD din bani publici, excepţie făcând Monitorul de Făgăraş. După cum am mai semnalat, Ion Haţegan a pornit de jos, dintr-o familie săracă din Sibiu. Băiat fiind lucra într-o prăvălie. Ani la rînd a muncit şi a reuşit să strângă o avere destul de frumoasă care l-a ajutat să-şi cumpere o casă. Este imobilul în care astăzi funcţionează hotel Diana. Ajunsese Haţiegan ca în 1944 să aibă în Făgăraş vreo trei case. Una dintre care a transformat-o în librărie pe care a îngrijit-o şi a aprovizionat-o în stil de mare oraş, pe alta a transformat-o în papetărie. Tipografia lui era cea mai căutată la acea vreme. A avut un fiu care era elev la Liceul Radu Negru, dar care plecat pe front unde a fost ucis în luptele de la Cotul Donului. Pierderea copilului a fost pentru vestitul librar şi tipograf o adevărată dramă despre care vorbea tot oraşul. Pentru că era un burghez al Făgăraşului, comuniştii l-au ascuns în Penitenciarul Securităţii Braşov unde a şi decedat.

Tipografia lui Lazăr

O altă tipografie cu librărie funcţiona pe strada Regală la nr. 2, azi strada D-na Stanca. Aparţinea lui Ioan Lazăr. O frumoasă librărie dichisită aprovizionată cu bunuri şi jucării din Nurenberg se afla pe colţ cu cinematograful Transilvania şi era administrată de o săsoaică. O altă librărie axată mai mult pe jucării funcţiona în imobilul de lîngă casa Haupt, clădirea de lângă actuala primărie. Aparţinea unei nemţoaice Fogel. Aceasta a avut o fată care a plecat în America unde a şi rămas şi care a dus peste occean specificul activităţii familiei, confecţionarea de păpuşi.

Primul ziar al Făgăraşului vechi

Primul ziar editat în Făgăraş a fost ,,Ţara Oltului”. Structura, editarea şi conţinutul acestuia nu difereau cu mult de cele din ziua de astăzi. Şi atunci se dorea scrierea de informaţii adevărate, se foloseau pseudonime, se protejau sursele, existau rubrici din toate domeniile de activitate, culturale, religioase, informaţii educative, ştiri, primărie, anunţuri de tot felul. Din Monografia Făgăraşului de la 1913 redăm un document referitor la conţinutul primul ziar făgărăşean.

• ,,P.T. Domnule! Făcînd toate pregătirile, ca cu Anul nou românesc să scoatem în Făgăraş foaia săptămînală sub numele ,,Ţara Oltului” pentru apărarea şi promovarea multelor interese publice româneşti ale poporaţiunei din comitatul Făgăraş şi împrejurime, ne luăm voie a Vă încunoştiinţa încă de acum şi pe D-voastră despre aceasta. Şi totodată, cunoscut fiindu-ne interesul ce-l purtaţi pentru promovarea afacerilor noastre publice româneşti, precum şi voinţa D-voastră de a lucra în această direcţiune. Vă rugăm să ne daţi voie a Vă număra şi pe D-voastră în şirul colaboratorilor, corespondenţilor şi informatorilor redacţiunei noastre. Programa şi principiile de cari suntem conduşi la redactarea foaiei ,,Ţara Oltului”, le veţi afla din Prospectul ce-l vom publica în numărul prim ce va apare Joi 3/17 Ian. 1907. Pînă atunci însă, în speranţa că acceptaţi invitarea noastră, de a ne da preţiosul sprijin şi concurs la redactarea foaiei, ne permitem a Vă indica în trăsuri generale cam ce fel de material publicabil ne-aţi putea trimite: 1. Articole, comunicări, corespondenţe gata sau numai informaţiunui scurte şi adevărate despre toate lucrurile, acţiunile şi întîmplările ce se petrec în comuna D-voastră sau în comunele învecinate: despre afaceri bisericeşti, şcolare, comunale, economice, industriale, comerciale, silvanale, societare, sociale, despre ajutoare şi donaţiunui spre scopuri bisericeşti, şcolare şi culturale. Despre cazuri de bucurii şi supărări în familii fruntaşe. Despre producţiuni, petreceri şi examene. Despre licitaţiuni, exarândări, vânzări, cumpărări mai mari, publice şi particulare. Despre eventuale abusuri din partea ori căror oficii publice cu dovezile înscris referitoare. Despre nenorociri, bătăi, furturi, prevaricări mai mari, pedepse şi în fine despre totfelul de chestiuni care ating mai aproape viaţa publică întreagă a poporului nostru, a conducătorilor săi şi a instituţiunilor sale. Materialul trimis să va publica întotdeauna cu subscrierea Dvoastră dacă o doriţi, iar cînd doriţi să fie publicată sub pseudonim să va publica aşa, garantându-vă discreţiunea cu cea mai mare sfinţenie. II. Ne va fi binevenit şi material din literatura poporală, prelucrată gata ca poezii, poveşti, poezii originale precum culegeri de poveşti, snoave, poezii legende, colinde, gâcituri, etc. Materialul mi-l puteţi trimite pe adresa: Redacţia foaiei ,,Ţara Oltului” în Făgăraş cu poşta, prin curieri de ocaziune, s’au aducîndu-l în persoană. La redacţiunea noastră totdeauna sunţeţi binevăzuţi oaspeţi spre a ne putea înţelege în multe privinţe despre cauzele şi interesele poporului român. În general cerem adevărul în toate. Dr. Niculae Şerban, Dr. Ioan Șenchea, Dr. Octavian Vasu”.
• 

  Breasla avocaţilor

Justiţia din judeţul Făgăraș  era formată din patru judecătorii care funcţionau în sediile plăşilor şi la Cincu şi un tribunal la Făgăraş. Iar avocații au pornit de la unu-doi, ca în timp numărul lor să ajungă la 11 prin 1913.

,,Jurisprudenţa românească este frumos reprezentată în Făgăraş. Mai înainte, prin anii 1863-1885, în douăzecişi doi de ani, advocaţi români în Făgăraş erau numai unul-doi precum a fost Ioan Roman şi Ilariu Duvlea (puţin timp şi Aron Densuşian). De la 1885-1895 în zece ani în Făgăraş şi-au deschis cănţălării advocaţiale iară numai unul-doi advocaţi precum: Dr. Andreiu Micu şi Dr. Nicolae Motoc (puţin timp şi Ioan Grama). Dela 1895-1913 de optsprezece ani advocaţii români în Făgăraş s-au înmulţit la unsprezece şi anume: Dr. Andreiu Micu, Dr. Nicolae Şerban, Dr. Teodor Popescu, Dr. Ioan Turcu, Dr, Ioan Şerban, Dr. Teodor Popescu, Dr. Ioan Şenchea, Dr. Octavian Vasu, Dr. Camil Negrea, Dr. Liviu Pandrea, Dr. Dănilă Vasu, Dr. Victor Pralea, şi Dr. Iuliu Cârje. Aceşti 11 advocaţi români cu a lor prudenţă apără mult şi interesele bisericilor şi şcoalelor române din Făgăraş. Ba conduc şi sfătuiesc şi organismul celorlalte reuniuni şi societăţi române din Făgăraş. Preşedintele clubului naţional român din comitatul Făgăraşului încă e ales din advocaţii români făgărăşeni în persoana domnului Dr. Ioan Şenchea advocat, ba chiar deputatul dietal al cercului Făgăraş este ales acum tot din advocaţii români din Făgăraş în persoana domnului Dr. Nicolae Şerban care în mai multe perioade tot ca deputat dietal mai înainte a reprezentat cercul Arpaşului…(…). La 1861-1870 preşedintele tribunalului era Nicolae de Sustai şi asesori la tribunal au fost Iovian Stoica de Vişt din Viştea superioară, Samuilă Radu din Ohaba, Ioan Florea din Iaşi şi George Negrea din Pojorta, apoi procuror Alutan, vice-preşedinte Radu şi Ilariu Duvlea, judecători cerculai Teofil Frâncu şi Ion Grama şi director de cănţălărie Oniţ. Înainte de 1860 şi după 1872 sub absolutism şi sub regim, cînd membrii justiţiari au fost numiţi din cei de sus, numai Gheorghe Negrea singur a rămas denumit de subjude la tribunalul din Făgăraş, iară Niculae de Sustai asemenea numai singur a fost denumit de preşedinte d etribunal, dar nu la tribunalul din Făgăraş ci la cel din Sighişoara…(…). Ca vicepretore la 1870, apoi vicenotar li jurist absolut a fost Petru Pop din Şard, lîngă Alba Iulia, fiu de ţărani fruntaşi, evlavioşi şi cu dreptate” (Monografia Făgăraşului de Nicolae Aron).

Floreni şi coroane
 

Să amintim și moneda folosită la acea vreme, folosindu-ne tot de Monografia semnată de pr. Nicolae Aron.   ,,Azi sînt în curs banii de bronz de 1 filer şi de 2 fileri, din nichel de 10 şi 20 de fileri; de aramă de 1 crucer ce valorează 2 fileri; de argint de 1 coroană care valorează 100 de fileri: de argint de 1 floren vare are valoare de 2 coroane; de aur de 10 şi de 20 de coroane şi de un galben imperial cam de 11 coroane: banii de hîrtie de 5, 50, 10, 100 şi 1000 floreni bucata. Preţul mărfurilor se socotesc după floreni şi cruceri (1 fl. -100 cruceri). Costă: un hectolitru de grîu 5 fl, de secară 3 fl. de cucuruz 3 fl. 50 cr, de ovăz 2 fl. 40 cr. de crumpene bune 1 fl. mai slabe 60 cr. Carnea de vită 1kgr 40 cr, cea de râmător 40 cr, de viţăl 30 cr. şi cea de oaie 26 cr. Ouă se vînd acum 6 buc de 10 cr. Litra de vin vechiu de masă cu 50 cr, de cel nou cu 36 cr Dintre vitele prăsite de economii din comitatul acesta: o păreche de boi buni costă 250 floreni pînă la 350 floreni, o vacă de la 40-80 floreni, un cal pela 50-150 fl, un berbece 6 fl şi o oaie stearpă cam 4 fl şi 50 cr” (Monografia Făgăraşului, pr. Nicoale Aron)

Prima monografie

Aron Nicolae a fost fiul lui Ioan Aron (n. 26 nov 1823 – d. 5 aug. 1897) şi al Mariei născută Grozea (n. 24 mai 1827 – d. 20 mai 1897). După studii făcute la Sibiu, este învăţător la Şcoala Confesională greco-orientală română din Făgăraş, între 1880-1885, iar după cum însuşi mărturiseşte în monografia sa, din 1885 este preot paroh în Galaţii Făgăraşului, precum şi catihet (profesor de religie) până în 1907. În 1885, când renunţă la activitatea didactică, primeşte dreptul de a purta brâul roşu. S-a căsătorit cu Victoria, născută Frateş. Înzestrat cu talent muzical, s-a preocupat din primii ani de carieră didactică de corul şcolii. Este unul din animatorii vieţii spirituale a parohiei, deţinând mai multe funcţii în conducerea unor societăţi şi reuniuni locale cu caracter cultural, dar şi economic. Astfel, s-a implicat în constituirea unor formaţii artistice de cântece şi jocuri populare, de teatru, cântări şi declamări, el însuşi urcând pe scenă. În 1882, pentru folosirea însemnelor naţionale era sancţionat cu o amendă de 30 de coroane şi trei zile de închisoare. A fost cel dintâi secretar districtual al Reuniunii învăţătorilor români greco-orientali din districtul XI Făgăraş, ce îşi propunea să ţină conferinţe destinate completării pregătirii învăţătorilor. Statutele acestei reuniuni au fost votate succesiv în 1881 şi 1882, la prima reuniune Aron Nicolae îndeplinind sarcina de notar. La 1870 se număra printre membrii Casinei române din Făgăraş, alături de N. şi A. Densuşianu, I. Codru-Drăguşanu, Iosif Sterca-Şuluţiu etc. S-a evidenţiat în organizarea conferinţelor preoţeşti cu o tematică variată, ce aveau loc anual, la care a conferenţiat adeseori, multe din aceste materiale publicându-le în presă. Alături de alţi oameni de cultură făgărăşeni, în ianuarie 1884, a pus bazele Societății române de diletanţi „Progresul’’, ale cărei statute au fost aprobate de Ministerul de resort din Budapesta în iulie 1885.   Nicolae Aron a fost secretarul acesteia (între 1884-1890) şi preşedinte între 1905-1906. A făcut parte din comitetul de supraveghere al casei de economii „Furnica’’, întemeiată la 1883. A colaborat cu articole la prima publicaţie românească din Făgăraş, care apare în ianuarie 1907.
Opera: Monografia comunei Galaţi,  Monografia bisericilor, şcoalelor şi reuniunilor române din Făgăraş.      (Lucia Baki)