Acasă De actualitate Foto și Video. Mesajele lăsate de foştii deţinuţi politici care au lucrat...

Foto și Video. Mesajele lăsate de foştii deţinuţi politici care au lucrat la renovarea Cazinoului din Constanţa. A fost descoperit încă un bilet ascuns în ziduri, semnat de un localnic din Cisnădie

De către

martie 8, 2023

555

Foştii deţinuţi politici au lucrat pe şantierele deschise de comunişti în toată ţara. În condiţii grele şi cu multe lipsuri. Fără hrană suficientă, fără asistenţă medicală, fără tratamente, fără medicaţie, zdrenţuiţi şi flămânzi. Mulţi au murit epuizaţi, din cauza relelor tratamente şi a abuzurilor supraveghetorilor şi a comandanţilor lor. Au construit Canalul, au lucrat în minele de plumb, au lucrat la marile baraje de apă, au adunat stuful din Deltă, au lucrat în fabricile de pe lângă puşcării. Peste tot aveau norme de îndeplinit, aberate şi inumane pentru condiţia lor fizică. Erau aspru pedepsiţi dacă nu reuşeau să se conformeze. Mulţi au reuşit să lase urme care puteau, peste ani, să ateste că au trecut pe acolo. Zidurile închisorilor, de exemplu, sunt scârjelite cu numele lor. Sunt mii de nume. Unele au fost conservate, dar altele au fost şterse în anii ce au urmat eliberării lor, 1964. De pildă la Cetatea Făgăraşului au fost şterse inclusiv urmele închisorii care a funcţionat aici până în 1962. Şantierul de restaurare deschis prin anii ’70 a desfiinţat toate celulele şi carcera din Cetate. Cei încarcerați la Culmea, închisoarea Poarta Albă de astăzi, au fost duși, unii la Canal, alții să renoveze Cazinoul din Constanța afectat de bombardamentele din cel de al Dilea Război Mondial.

Biletul unui deținut din Cisnădie a fost găsit în zidurile Cazinoului

O nouă piesă de istorie iese la iveală din zidurile Cazinoului Constanța aflat în plin proces de restaurare. Pe o bucată de hârtie ascunsă într-un pachet de chibrituri un deținut politic din Cisnădie a lăsat câteva rânduri generațiilor ce i-au urmat.

„Iubite prieten ce vei găsi aceste rânduri, Dumnezeu să te binecuvânteze. Sunt aici ca deținut politic din 1951, 16 Vll (iulie), până (acum) 1952, V (mai), fiind zidar și dulgher la muncă. Am fost condamnat la 9 ani și de la 10 a l-a (ianuarie) 1949 viața mea este în mâinile Domnului, căci liber nu voi fi prea curând. Dar Dumnezeu este milostiv. Cu salutări, Marton Iulius, domiciliat la Heltau-Cisnădie, lângă Hermannstadt-Sibiu”

Iuliu Marton s-a născut la 7 mai 1902, în satul Altdorf (azi Unirea) din județul Bistrița-Năsăud. A absolvit școala primară și două clase de liceu (în total șase clase în sistemul de astăzi) și era de profesie zidar. Locuia în Cisnădie, alături de soția sa Ermina și cei cinci copii (un băiat și patru fete), și nu făcuse politică. Conform fișei matricole penale, a fost arestat la 26 ianuarie 1949 și condamnat la trei ani (și pe hârtie pare tot 3, nu 9) de închisoare corecțională, din câte se pare pentru că a încercat să fugă din țară. Totuși, conform aceleiași fișe matricole, ar fi fost eliberat la 23 februarie 1952, după ce a fost închis la Poarta Albă.

În timp ce se afla la muncă, acesta a scris un mesaj pe care l-a ascuns într-o cutie de chibrituri în zidurile cazinoului. Mesajul lui Iuliu Marton a fost găsit recent cu ocazia lucrărilor de reabilitare a cazinoului. Aceste informații au fost publicate pe pagina de facebook Cazino Constanța.

Mesajul scris pe o bucată ruptă dintr-un sac de ciment

Echipa care restaurează Cazinoul din Constanța a descoperit și mesajul unor deţinuţi politici, care au lucrat în anii 1950 la repararea edificiului. Mesajul a fost scris pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un sac de ciment şi a fost zidit în fereastra scoică dinspre mare a sălii de spectacole. Pe bucata de sac au semnat 14 dintre cei 100 de deţinuţi care au lucrat la renovarea Cazinoului. Edificiul fusese afectat la acea vreme de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

,,Acest Cazinou este lucrat de către deţinuţii politici din anul 1951 luna 31 Decembrie, condusă de arhitectul Joja Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoş Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraş Ionel, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel şi Morton Iuliu”, scrie pe bucata de hârtie, ruptă dintr-un sac de ciment.

Nicolaie Voicilă era unul dintre semnatarii biletului găsit în zidul Cazinoului. Nu împlinise 18 ani când Securitatea l-a săltat de la școală și l-a aruncat în temnița de la Jilava. Puștiul și câțiva colegi înființaseră un cenaclu pe care îl botezaseră ”Elevul Dima dintr-a șaptea”, după romanul lui Mihail Drumeș. Îl frecventau cu regularitate pentru că le plăcea să se întâlnească acolo și să facă literatură. Au fost prinși și arestați la vreo lună de la primele întâlniri de cenaclu, despărțiți și aruncați în pușcăriile comuniste. Un procuror militar din orașul Stalin (astăzi Brașov) îl transformă pe liceanul Nicolae în inculpatul Voicilă pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale.

Tribunalul militar din oraș îl condamnă, șase luni mai târziu, în 29 martie 1950, la 4 ani de închisoare. De loc din comuna Gorgota (Prahova), Nicolaie își ispășește primele luni de închisoare la Jilava apoi, după sentință, este transferat la Culmea, în Constanța (astăzi închisoarea de la Poarta Albă). Este trimis să sape la construcția Canalului Dunăre Marea Neagră, acolo unde mii de ”elemente nesănătoase” pentru regimul comunist și-au găsit sfârșitul în urma epuizării, înfometării sau a bătăilor sălbatice. Firav, dar cu talent la desen și arte, Nicolaie le-ar fi fost mai util comuniștilor pe șantierul de la Cazinoul din Constanța, decât la Canal, așa că pe el și încă 15 deținuți i-au transferat la lucrările de pe faleza orașului. Comuniștii voiau să renoveze clădirea după bombardamentele din război și să mai delimiteze o cameră în sala de spectacole a Cazinoului. Nicolaie, printre cei mai tineri din echipă, s-a apucat de lucru sub îndrumarea arhitectului Constantin Joja, deținut politic la rândul său. Într-una din nopți, pe când cei liberi au intrat în anul 1952, ei au ales să intre în istorie. Toți 16 cu un singur bilet. Fiica lui, Laura Voicilă, a relatat povestea impresionantă a tatălui său pentru presa locală de la Constanța. Femeia a povestit cum tatăl său a rugat-o până când a închis ochii să îi promită că va merge în Constanța și va dezgropa toate mesajele pe care el și colegii săi le-au zidit în pereții clădirii. Zeci de poezii, mesaje și gânduri care n-au ajuns niciodată la familiile deținuților politici.

,,Este un sentiment înduioşător, este la fel ca atunci când găseşti în mare sau ocean câte un bileţel într-o sticlă. Vorbim despre nişte oameni care nu ştiau dacă vor mai trăi ca să iasă din închisoare. Ei au fost aduşi aici parcă spre exterminare, mulţi dintre ei nu cântăreau mai mult de 40 de kilograme când au venit aici. Nu ştiau dacă vor mai prinde libertatea. Cazinoul ne dezvăluie secrete, aceste mesaje erau o legendă şi iată că astăzi legenda devine un adevăr. Mesajele au fost descoperite atunci când a fost decoperată fereastra scoică, bucata de sac a fost găsită în tencuială. Este clar că ei au lucrat aici pentru că au putut să ascundă aceste mesaje. Ei nu aveau cum să transmită familiilor că sunt în viaţă aşa că s-au gândit să scrie nişte gânduri simple şi s-au iscălit. Sperăm ca în timpul lucrărilor să mai găsim mesaje ale acestor oameni. Ştim că unul dintre ei era din Arad, despre alţii nu ştim nimic”, a spus arhitectul Radu Cornescu.
,,O mărturie pentru viitor, scrisă pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un sac de ciment, mesajul este dovadă incontestabilă a trecutului, lăsat cu speranţa că într-o zi, familiile şi prietenii vor şti că pe 31 decembrie 1951 aceşti oameni au fost în viaţă şi au lucrat la reclădirea Cazinoului”, se precizează într-un comunicat al Primăriei Constanţa.

Cum era descris Cazinoul în revista Ilustrația română, 1911

La sfârșitul sezonului estival 1911, revista bucureșteană „Ilustrațiunea română” descria cu încântare Cazinoul, concluzionând că imobilul trebuia mărit: „o clădire fantastică, cochetă… ce se ridică pe ţărm, prelungindu-şi o terasă largă până în Mare. E Cazinul comunal. O podoabă arhitectonică, de o concepţie stranie, răscolitoare. Construit de municipalitatea Constanţei, Cazinul este un local de viaţă şi petreceri, menit să atragă vizitatori. Catul de sus e alcătuit dintr-o vastă sală de spectacole, unde se dau baluri, concerte şi reprezentaţii teatrale (… trupa lui Davila). Sala, semi-rondă are în fund o scenă foarte spaţioasă, iar acustica este excelentă.La sală duce o vastă scară, cu trepte de piatră şi cu stâlpi de mozaic, de un aspect impunător. Mai ales noaptea când sunt aprinse sutele de globuri electrice – ce scânteiază prin geamuri – aspectul sălii şi a scării este feeric … Alături de sală, spre Mare se află terasa de sus, cimentată, care serveşte mai mult drept pistă de skating…. Coborând la parter remarci terasa care înconjoară Cazinoul pe două laturi, amândouă spre mare … Două orchestre aşezate la ambele capete ale vastei terase + una municipală sub conducerea maestrului Strauss, cealaltă particulară, a Cazinoului – nu mai contenesc cântând… vizitatorii au la dispoziţie un bufet delicios.De partea cealaltă a Cazinoului, spre cele două bulevarde [Elisabeta și Carol I], se află o terasă cu vaste colonade, unde administraţia Cazinului serveşte masa… 3 lei prânzul, 4 lei cina. Bucătărie franceză, serviciul: table d`hôte [preț fix]. La mijloc, între ambele terase se află sălile propriu zise ale Cazinoului, unde sunt instalate administraţia…,şi sălile de joc… Se resimte … lipsa unei săli de lectură… părerea tuturor vizitatorilor este că Cazinoul este prea mic şi va trebui mărit. Experienţa anului acesta a dovedit cu prisosinţă această necesitate.” titra ziarul Amprenta.