Centrul terapeutic Dejani zace nefolosit de 13 ani, deși s-au evaporat 3,6 milioane de euro. Tot mai mulți elevi consumă droguri. Cel mai tânăr consumator din județ are 11 ani

Consumul de droguri sau de alte substanțe psihoactive este cel mai mare pericol la care sunt expuși tinerii. Mai grav este că tot mai mulți elevi încep să consume droguri de la o vârstă fragedă. Cel mai tânăr consumator din județul Brașov este un copil de 11 ani.Cannabisul este în topul preferințelor adolescenților. Statisticile Agenției Naționale Antidrog ne arată că aproape 9% dintre tinerii de 16 ani au consumat cannabis ce puțin o dată în viață, iar 1 din 10 elevi a încercat, măcar o dată, o substanță interzisă, potrivit DIICOT.

Marcel a fost dependent de droguri aproape 3 ani   

• ,,Pe măsură ce înaintezi într-o adicție, într-un consum, într-o dependență, corpul se obișnuiește cu acea substanță, respectiv cu acea stare. La un moment dat ajungi să fie ceva foarte uzual. Și să simți nevoia de mai mult, de a descoperi mai mult, de a descoperi efecte noi, stări noi. Mi-am schimbat substanțele pe care le consumam. De la simpla țigară, până la cele care se prizează pe nas, pe cale orală, pastile. Dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-am oprit la injectabile. Nu am ajuns până acolo. Deși este un pas foarte mic” explică Marcel într-un interviu.

Așa cum susține Marcel, tinerii încep să consume droguri de la 13 ani.

•  ,,La fiecare tânăr începe de la 15-16 ani, la mine a fost la 17 ani. Însă majoritatea prietenilor au început și mai devreme. Pe la 13-14 ani. Și asta doar din neatenția părinților. Să nu-i spunem neatenție, să-i spunem prea multă libertate” spune Marcel.

La 11 ani, obișnuit cu drogurile

Cel mai tânăr consumator care a avut nevoie de consiliere și tratament la Centrul Regional Antidrog Brașov este un copil de doar 11 ani, dintr-o comună din județul  Brașov. Anda Samson, coordonatorul acestui centru, spune de ce încep copiii să consume droguri. ,,Mulți tineri care vin să ne solicite ajutorul, de multe ori însoțiți de părinți, ne relatează că dacă nu ar fi fost la încurajarea prietenului, a prietenei, a grupului de prieteni, poate nu s-ar fi întâmplat niciodată. Trebuie să avem în vedere teribilismul vârstei. Tendința lor de a ieși din tipar. De a fi altfel decât ceilalți. Când vorbim de un grup, vorbim de o ierarhie. Și atunci trebuie să fac și eu ce face celălalt” spune Anda Samson.

A crescut consumul de droguri în școli

Statisticile Agenției Naționale Antidrog ne arată că 56% dintre toți consumatorii de droguri care au avut nevoie de tratament în 2022 au fost consumatorii de cannabis, iar fenomenul este în creștere, reprezentând 70% din cazurile noi de cereri de tratament. În ultimii 3 ani, consumul de droguri în școli a crescut cu peste 20%, iar vârsta medie pentru un consumator scade și ea de la an la an și a ajuns, anul trecut, la 14 ani și jumătate. Chiar și cu această statistic sumbră, numărul centrelor destinate tinerilor consumatori de droguri sunt insuficiente la nivel național. Era în discuție înființarea unei  așa zise ,,Comunități Terapeutice“ la  Dejani. S-a vorbit despre această investiție încă din 2008, iar discuțiile și proiectele s-au reluat și în 2010, 2012 și chiar 2016, fiind inclusă și în planul de investiții al Guvernului prevăzut pentru perioada 2015-2018. Era vorba despre un Centru destinat reabilitării persoanelor consumatoare de droguri de mare risc (injectabile) care să fie amenajat în clădirea fostei garnizoane  militare de la Dejani, la poalele Munților Făgăraș. Dacă pentru acest obiectiv, în 2010 era vorba despre un proiect Phare obținut de Finlanda destinat Guvernului României în valoare de 1.100.000 euro, în 2015 era vorba de o finanțare internă în valoare de 11.289.000 lei. Banii s-au cheltuit, dar de atunci   clădirea stă goală, se degradează pe zi ce trece, iar niciun beneficiar nu i-a trecut pragul.

Proiect uitat în sertare de 13 ani 

 În Monitorul Oficial nr. 99 din 12 februarie 2010 a fost publicată decizia privind centrul de la Dejani, respectiv: ,,Asigurarea funcționării Comunității Terapeutice Dejani – capacitate de 30 de locuri:a) asigurarea tratamentului de menținere a abstinenței (pentru dependenți de opiacee și alcool) cu naltrexonă;b) testarea prezenței drogurilor în lichide biologice;c) servicii de terapie ocupațională (ergoterapie);d) servicii de asistență medicală medie;e) servicii de asistență medicală psihiatrică;f) asigurarea testării standardizate în vederea evaluării psihologice;g) servicii psihologice, educative, culturale, și sportive;h) servicii de asigurare a hranei;i) servicii de găzduire;j) marketing servicii de nivel 3 (activități de promovare).k) servicii de proiectare și amenajare/construcții“.

Arafat și pe lângă Agenția Antidrog

După 2 ani, a fost organizată o conferință națională a Agenției Naționale Antidrog (ANA), în zilele de 19 şi 20 octombrie 2012,  în care a fost prezentat și proiectul de la Dejani. Era prima conferinţă naţională cu tema ,,Adicţia – abordare multidisciplinară, implicaţii medico-psiho-sociale“. De la pupitrul conferinței au lăudat proiectul de la Dejani dând asigurări  că în câteva luni  va fi funcțional  șeful ANA și  Raed Arafat, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

• „Sistemul de centre terapeutice va fi extins şi la nivel teritorial. Agenţia Naţională Antidrog are două centre în pregătire în acest moment. Ele se află la Dejani, în judeţul Braşov şi la Bălani, în judeţul Harghita, iar capacitatea acestora este de 80 de locuri. Noi suntem în faza de operaţionalizare a acestora şi credem că la începutul anului viitor ele vor intra în funcţiune”. De la aceste declarații au trecut 11 ani, iar centrele invocate nu sunt funcționale.

Proiectul ANA, în 2015, se ridica la  11.289.000 lei      

Deși au fost prezentate ca funcționale, totuși construirea unui Centru la Dejani și a altuia la Bălani au fost cuprinse și în planul Guvernului pentru anul 2015, pigmentat cu hotărâri de guvern care au dat frâu liber cheltuirii banilor publici.

• ,,Furnizarea de servicii de asistenţă consumatorilor de droguri în cadrul comunităţilor terapeutice Bălani şi Dejani, denumite în continuare CT Bălani şi CT Dejani.   CT Dejani furnizează servicii tip comunitate terapeutică la capacitate de 30 de locuri. Perioada de implementare: 2015-2018 Buget: 11.289 mii lei“ se stipula în actele normative din 2015.

  ,,Primăria Recea nu are legătură cu acest centru“

Chiar și așa, în  2016 s-a anunțat organizarea unui centru pentru imigranții sirieni în clădirea de la Dejani, dar și această utilitate a fost uitată. Primarul comunei Recea, Gheorghe Lazea, spunea atunci  că a aflat despre o astfel de posibilitate numai că la primărie n-a primit niciun document oficial.

• ,,Clădirea de la Dejani aparţine MAI, iar decizia aparţine acestuia. Noi, ca primărie, am avut o singură acţiune legată de această clădire. Am organizat o dezbatere publică în urmă cu câţiva ani legată de destinaţia acestui imobil şi anume de a fi un centru pentru consiliere a drogaţilor. Şi pentru această destinaţie sătenii s-au opus. Din 2010 nu am mai avut nicio legătură cu acest centru care nici astăzi nu funcţionează” a spus primarul comunei Recea, Gheorghe Lazea. ,, Considerăm că acest obiectiv era mult mai util pentru a fi amenajată o tabără de tineret la nivele 2, 3, 4, iar la parter un cămin pentru bătrânii fără niciun sprijin din zonă. Respectuos vă rog a ţine cont că nu este deloc benefic pentru zona Făgăraş acest centru“ era opinia sătenilor.

Proiectul Phare cu Finlanda, 1,1 milioane de euro

Agenţia Naţională Antidrog (ANA)  lansase în 2010 un proiect de înfrăţire instituţională între România şi Finlanda, finanţat de Uniunea Europeană şi care avea ca obiectiv, după finalizarea strategiei proiectului, construirea unui centru rezidenţial pentru foştii dependenţi de heroină injectabilă, într-o localitate din judeţul Braşov. Era vorba despre Dejani.  Proiectul ,,Consolidarea sistemului integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri din România” se  desfăşura timp de 12 luni şi presupunea realizarea unei strategii pentru reinserţia socială a consumatorilor de droguri. Centrul rezidenţial, despre care se spunea că se va construi în localitatea Dejani din judeţul Braşov, se adresa numai foştilor toxicomani de heroină injectabilă şi avea ca obiectiv reintregrarea socială a acestora, şi nu tratamentul medicamentos de substituţie. Așa cum se vehicula  atunci  Centrul ar avea o capacitate de 60 de locuri, 30 pentru femei şi 30 pentru bărbaţi, iar serviciile vor fi asigurate beneficiarilor în mod gratuit, beneficiarii putând  sta acolo de la şase luni la 2 ani. Poiectul PHARE avea sprijinul şi asistenţa tehnică prin Centrul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bunăstare şi Sănătate din Finlanda și făcea parte din Strategia Europeană pe Droguri 2005-2012.  Contractul a avut  o finanţare de 1.100.000 de euro, din care  800.000 de euro erau alocați de Uniunea Europeană, iar restul de 300.000 euro era partea  Guvernului României.

Niciun responsabil

Banii au fost cheltuiți, iar Comunitatea terapeutică Dejani a rămas doar pe hârtie. Clădirea de la poalele Munților Făgăraș  este goală, pradă degradării și n-a adăpostit niciodată persoane dependente de stupefiante. Acest eșec al Guvernului României sub pavăza căruia Agenţia Naţională Antidrog (ANA) s-a angajat în acest proiect nu a fost luat la puricat de nimeni, nu există niciun responsabil, iar   Agenția Națională Antidrog nu oferă explicații. (Lucia BAKI)