Sloturi noi jocuri de cazinou fără depozit

  1. De ce “cazinouri online din România” sunt doar o armată de reclame și promisiuni goale: De data aceasta echipa de dezvoltare a decis să facă ceva nou.
  2. Cel mai bun loc pentru casino online nu e o legendă, e o alegere răutăcioasă - Imaginile sunt aranjate pe ecran în trei rânduri.
  3. De ce „cele mai bune cazinouri cu paypal romania” nu sunt nicio garanție pentru profit: Jocul blackjack în acest fel este excelent pentru înțelegerea pariurilor cu aceste mașini virtuale.

Jocuri populare cazinou gratuite 2025

„Cazinouri care acceptă paysafecard” – O Realitate Mai Grea Decât O Promisiune De „VIP”
Autobuze de bătrâni fac naveta zilnic la cazinouri.
De ce „cel mai bun bonus la inregistrare casino online” e doar o altă capcană de marketing
Dacă nu doriți să jucați toate cele 20 de linii, le puteți închide pur și simplu unul câte unul.
Deci, curea-te în, porniți motoarele și vă permite să decoleze pe o aventură.

Cazinou blackjack pentru bani gratuit

Cel mai mare jackpot online casino online: adevărul murdar din spatele cifrelor uriașe
Alaxe în Zombieland oferă jucătorilor mai multe simboluri Scatter care activează rundele bonus.
Offshoreul 2026: Cazinouri fără milă, doar cifre și promisiuni de „gift”
Plata a trecut în cele din urmă.
De ce “cazinouri cu plata rapida” sunt doar altă metodă de a-ți umfla portofelul de băuturi

Acasă De actualitate Ziua Pompierilor din România, 175 de ani de la lupta din Dealul...

Ziua Pompierilor din România, 175 de ani de la lupta din Dealul Spirii

0
916

Pompierii români comemorează la 13 septembrie  eroii căzuţi în bătălia de la Dealul Spirii care a avut loc în 1848, la Bucureşti, între pompierii conduşi de căpitanul Pavel Zăgănescu şi trupele otomane. Bătălia din Dealul Spirii de la Bucureşti a fost un act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluţiei de la 1848 şi prima afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale ostaşilor tinerei armate române moderne, constituită în urma Păcii de la Adrianopole din 1829. Bătălia din Dealul Spirii a fost ultima confruntare dintre forţe exclusiv româneşti şi tuceşti. În 1848 s-a consumat penultima ocupare a Bucureştiului de către otomani. Cea din urmă a fost în 1916-1918 în cadrul alianţei Imperiului Otoman cu Puterile Centrale, când inamicii României din primul război mondial au ocupat 2/3 din teritoriul României, inclusiv Capitala.  Intrarea în Bucureşti a trupelor de invazie a prilejuit unităţilor române prezente în garnizoană,  printre care şi Compania de Pompieri,  unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei române de la 1848: încleştarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie şi şeful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenenţei Domneşti să deplaseze în ziua următoare subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formată din aproape 6.000 luptători şi comandată de Kerim Paşa, ce urma să preia cazarma din acea zonă. Însă lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidenţă, în aceeaşi zi de 13 septembrie, cu puţin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influenţat moralul şi devotamentul ostaşilor, voinţa de a apăra demnitatea naţională. Aceeaşi stare de spirit îi caracteriza şi pe ostaşii Companiei de Pompieri comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu; aceştia voiau să meargă cu toţii la cazarma din Dealul Spirii, convinşi de iminenţa unui conflict armat cu otomanii. Încleştarea propriu-zisă s-a declanşat ca urmare a unei altercaţii între un ofiţer al companiei de Pompieri (sublocotenentul Dincă Bălsan) şi unul otoman. Otomanii au reuşit să pună în poziţie de tragere două piese de artilerie şi au deschis focul asupra pompierilor. Aceştia au pornit împotriva tunurilor inamice şi după o scurtă luptă au capturat gurile de foc, pe care le-au întors mpotriva duşmanului. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, văzând că nu poate înfrânge rezistenţa garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiţer care a propus încetarea focului, garantând în schimb ,,libera ieşire din cazarmă”,  angajament care ulterior  nu a fost însă respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj şi dibăcie în rezolvarea situaţiilor de luptă, capacitate de rezistenţă şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârşitoare. A căzut în această eroică bătălie mai mult de jumătate din efectivul companiei de pompieri. Şi-au pierdut viaţa în inegala încleştare 200 de otomani, 47 de soldaţi pompieri şi 2 ofiţeri (înhumaţi în curtea Bisericii Sf. Gheorghe Plevnei), şi au rezultat peste 100 de răniţi. O parte din pompieri, în frunte cu sublocotenentul Dincă Bălăşeanu, s-au retras, pentru a continua lupta, în tabăra generalului Gheorghe Magheru de la Râureni. După dizolvarea acesteia, eroicii pompieri, alături de cei care activaseră în gărzile naţionale, au trecut munţii şi s-au înrolat în armata revoluţionară condusă de Avram Iancu, unde Dincă Bălăşeanu a ocupat funcţia de centurion. Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul şi patriotismul pompierilor militari, acordă în anul 1860 participanţilor la eroicul act pensii pe viaţă şi prima medalie românească: PRO VIRTUTE MILITARI, iar în 1863, când oştirea română primea noile drapele, nu întâmplător domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru această festivitate data de 13 septembrie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.