Liderii PNL au dezbătut, luni, un posibil scenariu pentru 2024 în care președintele Klaus Iohannis poate ajunge președintele Consiliului European, iar Nicolae Ciucă, în calitate de președinte al Senatului, poate deveni pentru câteva luni președinte interimar, arată Libertatea.. La negocierile din Coaliție, PNL a revenit asupra ideii unor liste comune anul viitor și a comasării alegerilor locale cu cele prezidențiale.
Ideea unui candidat comun pentru alegerile prezidențiale din 2024 a fost repusă, luni, pe masa negocierilor purtate de PNL și PSD. Deși ambele partide au anunțat că vor să se prezinte singure în fața electoratului anul viitor, discuțiile din interiorul Coaliției contrazic discursul public, iar negocierile sunt în continuă desfășurare.
Un rol important în deblocarea negocierilor îl poate juca UDMR. Dați afară de la guvernare anul trecut, maghiarii au înțeles, potrivit surselor din Coaliție, că rolul lor va crește în toamnă și au venit cu o propunere concretă în Parlament: președintele României să poată fi ales cu 90 de zile înainte de a-i expira mandatul.
Actualul termen pentru organizarea prezidențialelor este „luna anterioară în care ajunge la termen mandatul de președinte”. În 2019, alegerile prezidențiale au avut loc pe 10 și 24 noiembrie, iar președintele a depus jurământul de învestitură în fața Parlamentului pe 21 decembrie. Coaliția a decis, luni, potrivit surselor Libertatea, ca proiectul UDMR să fie adoptat rapid în Parlament, în luna februarie. Inițiativa legislativă are un singur punct, dar îi oferă premierului Marcel Ciolacu (PSD) puterea de a decide data alegerilor prezidențiale.
- Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc cu cel mult 90 de zile anterior datei în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 75 de zile înainte zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre.
În funcție de negocierile din Coaliție, Executivul poate avea baza legală pentru comasarea alegerilor locale cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Localele sunt programate pentru finalul lunii septembrie 2024. O altă variantă discutată este comasarea alegerilor parlamentare cu primul tur al prezidențialelor.
Până acum, PSD și PNL nu au ajuns la un punct comun privind comasarea alegerilor.
PNL vizează obținerea funcției de președinte al României în 2024
Într-un cadru restrâns, luni, în sediul din Modrogan, lideri ai PNL au lansat ipoteza unui scenariu pentru 2024 în care rolul principal revine tot președintelui Klaus Iohannis. „Au fost doar câteva nume prezente, Ciucă, prim-vicepreședinți, secretarul general. Nu a fost un scenariu în sensul clasic, dar tema s-a discutat, este adevărat. S-a pus problema că președintele Iohannis poate ajunge președintele Consiliului European, în condițiile în care există o reticență ca această poziție să fie ocupată de Viktor Orban, premierul Ungariei. Ce facem atunci?”, au declarat surse politice pentru Libertatea.
Belgianul Charles Michel, președintele Consiliului European, și-a anunțat candidatura la alegerile europarlamentare din 2024. În acest caz, el va trebui să demisioneze din funcție, iar funcția rămâne vacantă. La nivelul UE, subiectul este intens discutat pentru a se evita situația în care Viktor Orban să preia funcția. Ungaria va deține președinția Consiliului UE din iulie 2023, iar o numire pe funcția rămasă vacantă ar trebui făcută până atunci.
„Dacă președintele Klaus Iohannis va fi ajutat să obțină funcția importantă la nivel european, întreaga strategie a PNL se rescrie. Nicolae Ciucă, care este numărul doi în stat, ca președinte al Senatului, devine președinte interimar al României și poate ocupa funcția până în septembrie sau până în noiembrie. Este un interimat lung, care îl poate ajuta în cursa prezidențială”, spun surse din PNL pentru Libertatea.
Liderii din PNL recunosc că discuția este una exploratorie, de tatonare a posibilelor variante pentru 2024.
Financial Times a prezentat însă alte două posibile nume pentru președinția Consiliului European: Mario Draghi, fost premier al Italiei, și premierul Spaniei, Pedro Sanchez.
În negocierile cu PSD, liberalii au revendicat poziția de președinte al României pentru liste comune la alegerile din 2024.
PNL nu a dorit să renunțe, în discuțiile cu social-democrații, la Palatul Cotroceni, pe care îl consideră esențial în evoluția politică.
Liberalii au decis, în noiembrie 2023, într-o ședință care a avut loc la Sinaia, să candideze separat de PSD anul viitor, promovând mesajul: „prin noi înșine”.
Ce vrea PSD: Ciucă și Bode nu controlează partidul, nu cedăm funcția de președinte
Planul PSD, echipa Marcel Ciolacu, a fost gândit în următorii pași, potrivit unor surse din conducerea partidului:
- O înțelegere verbală cu Nicolae Ciucă, președintele PNL, și cu Lucian Bode pentru liste comune în 2024.
- Elaborarea unui „proiect de țară” împreună cu PNL, în care să fie prezente temele majore privind societatea și dezvoltarea economică în următorii zece ani.
- Liste comune pentru 2024, justificate de îndeplinirea „proiectului de țară” și pericolul reprezentat de proiectele politice extremiste.
Cele trei etape nu au depășit însă prima fază. Social-democrații dau vina pe Nicolae Ciucă, președintele PNL, pentru situația actuală.
„PSD a fost deschis și a prezentat mai multe variante de negociere pentru liste comune în 2024. Proiectul de țară trebuia să stea la baza proiectului comun. După multe ore de negociere, am ajuns la un acord cu Nicolae Ciucă și Lucian Bode. Toată înțelegerea a picat după decizia PNL de la Sinaia. Nicolae Ciucă nu a explicat niciodată de ce și-a schimbat decizia”, au declarat surse social-democrate pentru Libertatea.
Liderii PSD se tem să ofere PNL funcția de președinte al României, din cauza precedentelor politice. În intervalul 2004 – 2008, Guvernul Tăriceanu a reușit să reziste în Parlament cu numai 20%, datorită înțelegerilor politice.
Instalarea guvernului Tăriceanu a fost posibilă datorită rolului jucat de președintele Traian Băsescu. Instalarea Guvernelor Cioloș și Orban este tot „opera președintelui”, consideră lideri social-democrați. Potrivit acestora, rolul președintelui este foarte important în stabilitatea politică sau în schimbarea premierului.
„PNL are șanse minime să dea viitorul președinte al României. Nu poți impune ca o condiție obligatorie în negocieri să ai Palatul Cotroceni. Nu ai justificare. Ei pot miza că cineva, nu știm cine, le va da oferi guvernarea, dar ei să obțină un scor de 20%. Poți să ai președintele și premierul cu 20%?”, susține un lider PSD sub protecția anonimatului.
În Kiseleff, există o stare de „neîncredere” în capacitatea lui Nicolae Ciucă de a-și controla partidul și a purta negocieri serioase pentru liste comune, au adăugat sursele citate.
Surpriza pentru PSD a venit după sărbătorile de iarnă: PNL s-a reîntors la discuțiile din Coaliție cu tema comasării alegerilor, dar și cu cea a unui candidat comun pentru prezidențiale și posibile liste comune.
„Ne-am reîntors de unde am plecat când Ciolacu și Ciucă discutau despre liste comune, doar că nu știm ce mandat are Ciucă de la partid”, a dezvăluit un social-democrat.
PSD intenționează să continue alianța cu PNL după alegerile parlamentare din 2024, doar dacă scorul celor două partide va depăși 50%.
Social-democrații susțin că dorința PNL de a comasa alegerile locale cu prezidențiale are la bază intenția ca și candidatul liberal să intre în turul doi.
„Primarii și președinții de CJ vor trage pentru candidatul PSD și PNL. AUR nu are structuri locale, nu vor câștiga primari. De aceea, insistă liberalii atât de tare pentru comasare cu locale”, au spus surse din PSD pentru Libertatea.
UDMR – al treilea pion al guvernării din toamnă
Îndeplinirea scorului de 50% se poate realiza după parlamentare și cu ajutorul UDMR. Uniunea poate fi rechemată la guvernare în 2024 pentru a asigura o majoritate stabilă în Parlament.
„Scopul este ca AUR și partidul lui Șoșoacă să rămână în Opoziție. Coaliția PSD – PNL – UDMR este un scenariu posibil și viabil după alegerile din 2024. Doar să existe un plan bine stabilit, fără atacuri majore între cele trei părți”, au afirmat surse parlamentare din Uniune.
De la ieșirea de la guvernare, UDMR a beneficiat de un tratament preferențial. Oamenii numiți de Uniune nu au fost schimbați din funcție, iar la votarea bugetului fiecare parlamentar UDMR a primit dreptul să depună un amendament cu o valoare de un milion de lei.
Decizia privind liste comune pentru prezidențiale se va lua după europarlamentare, când PSD și PNL vor negocia în funcție de rezultatul alegerilor.
