Bisericile ortodoxe din Comuna Sâmbăta de Sus vor fi restaurate cu fonduri europene obținute de Primăria Sâmbăta de Sus. Un proiect în valoare de 12 milioane de lei a fost aprobat la finanțare pentru Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” sau Biserica Răsăriteană așa cum o știu sătenii, obiectiv construit în anul 1786 de către egumenul Visarion. Prin al doilea proiect, tot în valoare de 12 milioane de lei, se va restaura Biserica ,,Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron“ sau Biserica Apuseană, care a fost construită la 1784.
- ,,În perioada următoare vom semna contractele de finanțare pentru aceste două proiecte. Aceste rezultate sunt oglinda muncii depuse de către echipa din Primăria Sâmbăta care se ocupă de accesarea fondurilor europene în colaborare cu specialiștii în monumente istorice. Documentațiile au fost începute în luna octombrie 2023 și finalizate la începutul lunii februarie 2024. Este o ocazie unică pentru comunitatea noastră și la aceste rezultate se ajunge doar prin implicare și nu prin vorbe și promisiuni. Suntem în discuții avansate cu specialiștii pentru identificarea viitoarelor apeluri de finanțare pentru monumentele istorice din clasa A pentru a reabilita și pune în valoare Castelul Brâncovenesc de la Sambata, care este proprietate a UAT Sambata de Sus“ a spus Nicolae Morariu, primarul comunei Sâmbăta de Sus.
Lucrări de amploare
Conform proiectelor, atât la Biserica Răsăriteană, dar și la Biserica Apuseană vor fi realizate o serie de lucrări de consoliare și restaurare, dar și dotarea lăcașului de cult. Se va face consolidarea fundațiilor, refacerea continuității pereților, consolidarea și refacere zonelor pictate, tratamente speciale pentru pereți, lemn, înlocuirea lemnului deteriorat, curățarea zidurilor exterioare cu materiale speciale. Vor fi îndepărtate elementele montate aparent pe fațade, tencuielile pe bază de ciment, vor fi refăcute tencuielile cu mortare pe bază de var-nisip, eliminarea spre exterior a umidității din ziduri, refacerea ornamentelor de la nivelul fațadelor, înlocuirea tâmplăriilor din termopan cu tâmplării duble din lemn masiv cu geam simplu, înlocuirea integrală a învelitorii cu țiglă ceramică tip solzi prelucrată manual, înlocuirea pardoselii existente și montarea de dale de piatră. Pictura murală va fi refăcută integral și va fi pusă în valoare pictura originală și cromatica ei. Vor fi refăcute rețelele termice care vor fi îngropate subteran, iar încălzirea se va face prin pardoseală. Vor fi refăcute și instalațiile electrice. Vor fi instalate avertizoare de incendiu, avertizoare împotriva șocurilor electrice și o instalație de sonorizare. Toate lucrările se vor derula sub supraveghere arheologică. Valoarea totală a investiției este de 12. 186.787, 10 lei pentru fiecare biserică. Prin aceste două proiecte, Primăria Sâmbăta de Sus a atras în comună peste 5 milioane de euro.
Biserica Răsăriteană, veche de 238 de ani
Când generalul Bukov a distrus mănăstirile din Țara Oltului, pe la 1761, unii călugări de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus au coborât în sat unde și-au continuat activitatea religioasă. Printre ei era și starețul Visarion, care era din sat. Acesta, după o călătorie la Ierusalim, se întoarce cu o colectă de 300 de galbeni, sumă cu care ridică această biserică, ajutat fiind și de credincioșii satului. Inscripția din tinda lăcașului cuprinde următorul text:
- ,,În zilele Înălțatului Împărat Iosif al II-lea, fiind stăpânitor locului Nicolae și Manolache Brâncoveanu, s-a zidit această biserică din temelie, cu toată cheltuiala egumenului Visarion, octombrie, zilele 12, anul de la Hristos 1786”.
Conform monografiei satului, biserica este așezată în mijlocul satului și are formă de corabie, turnul este în formă de piramidă octogonală, cu vârf conic. Temelia ei este din piatră, zidul din cărămidă și var, iar acoperișul este din lemn și țiglă. A fost pictată în interior, folosindu-se tehnica frescă de către un pictor necunoscut. La acest lăcaș de cult au fost executate ulterior o serie de lucrări de reparații. Între anii 1954-1957, s-a refăcut cupola de deasupra pronaosului, acoperișul, ferestrele, ușile pridvorului, stranele, instalația electrică, dușumeaua, s-a curățat pictura veche și s-a aplicat o nouă pictură, tot în tehnica frescă, de către pictorul Iosif M. Vasu. În anul 1958 s-a construit, poarta de la intrarea în curtea bisericii prevăzută cu o încăpere pictată, cu trei turnulețe acoperite cu tablă zincată. În 1960 s-a reparat zidul împrejmuitor al grădinii bisericii din piatră și ciment. În 1986, familia Roșca Ioan și Zenovia a donat bisericii casa, grădina cu o suprafață de un hectar și toate bunurile mobile aferente. În 1993, pictorul Virgil Pavel din Sibiu a pictat din nou biserica.
Biserica Apuseană, ctitoria lui Preda Brâncoveanu
Biserica din Sâmbăta de Sus Apuseană cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron“ este considerată a fi ctitorie a lui Preda Brâncoveanu, începută pe la jumătatea secolului al XVII- lea. Conform Monografiei satului, la 1602 este pomenit un preot, care slujea probabil într-o biserică de lemn. În pisania bisericii se spune că s-a ridicat această ,,Sfântă Biserică de către bunii creştini Nicolae şi Manolache Brâncoveanu, scoborâtorii răposatului întru Domnul Constantin Vodă Brâncoveanu, la anul de la Hristos 1784 şi s-a zugrăvit la anul 1795.” Biserica a fost construită în stilul brâncovenesc, în formă de navă, fără abside laterale. La intrare există o tindă, un pridvor pictat cu tema Judecăţii, tot cu boltă, deasupra căruia se înalţă singura turlă a bisericii care are şi rol de clopotniţă. Zidurile sunt masive, de o grosime apreciabilă, făcute din piatră de râu. Ferestrele sunt cu specific de cetate, largi în interior şi îngustându-se spre exterior. Pictura a fost realizată în stilul bizantin, în culori sobre. Parte din pictură este cea iniţială, restul ,,păstrându-se însă părţile cele bune din vechea zugrăveală, şi anume bolta şi părţile de sus din altar, chipurile evangheliştilor şi întreg arcul dintre naos şi pronaos”. O pisanie menţionează că înnoirea a avut loc ,,în decursul verii anului de la mântuire 1954, făcându-i-se de isnoavă acoperişul, cafasul, instalaţia electrică, precum şi uşile pridvorului”. Lucrarea a fost dusă ,,la bun sfârşit de către pictorul Iosif M. Vasu din Bucureşti, ajutat de Ştefan Chioreanu, păstrându-se însă părţile cele bune din vechea zugrăveală, şi anume bolta şi părţile de sus din altar, chipurile evangheliştilor şi întreg arcul dintre naos şi pronaos”. În 1991, pictura a fost restaurată de către pictorii Gheorghe Zaharia şi Virginia Taelan Videa. Exteriorul este zugrăvit în alb, cu un soclu gri, zidurile având un brâu cu încrustraţii geometrice. Acoperişul a fost reparat în anul 2007, iar exteriorul în 2009. Intrarea în curtea bisericii se face printr-un portal cu boltă, construit probabil odată cu locaşul, dar pictat doar la anul 1954, la prima reînnoire. O pisanie de pe portal menţionează toţi preoţii slujitori, începând cu secolul al XVII-lea. (Lucia BAKI)
