Polițiștii fac joi dimineața aproape 60 de percheziții la persoane bănuite de înşelăciune şi operaţiuni financiare frauduloase. Persoanele în cauză foloseau metoda „smishing”, care a luat amploare în România în ultimul an.
„La acest moment, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, pun în aplicare 58 de mandate de percheziţie domiciliară, într-un dosar penal privind comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fiind utilizat modul de operare „smishing””, a anunţat IGPR, conform News.ro.
Persoanele cercetate au transmis mesaje text, prin care informau persoanele vătămate că pe contul bancar ar avea o plată în aşteptare către un comerciant, fiind îndrumaţi să apeleze un număr de telefon asociat cu banca.
Ulterior, persoanele în cauză ar fi obţinut datele cardurilor bancare, pe care le-ar fi folosit pentru a efectua tranzacţii frauduloase.
Activitatea infracţională a vizat clienţi de la mai multe unităţi bancare din România.
Suportul de specialitate este asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.
Această amplă operaţiune a Serviciului de Investigaţii Criminale Braşov beneficiază de sprijinul Serviciului Criminalistic Braşov, Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Braşov, Serviciului pentru Acţiuni Speciale Braşov, Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Braşov, dar şi de cel al serviciilor de investigaţii criminale şi al serviciilor pentru acţiuni speciale din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Gorj, Timiş, Hunedoara, Constanţa, Poliţiei Municipiului Târgu Jiu şi Poliţiei Oraşului Bumbeşti-Jiu.
Ce este „smishing”
Numărul atacurilor de tip smishing în România a crescut de peste şase ori în 2023 în comparaţie cu anul anterior, potrivit unei analize realizate de ING Bank şi sendSMS. Cele mai multe fraude de tip smishing din România vizează domeniul bancar, industria de curierat şi serviciile de telecomunicaţii.
În primele luni ale acestui an, în 75% din cazurile de smishing, s-a încercat furtul de identitate prin utilizarea unei etichete personalizate (numele expeditorului) pentru a induce în eroare utilizatorii că mesajele sunt trimise de diferite companii.
La nivel global, 39% dintre consumatori s-au confruntat cu cel puţin o încercare de înşelătorie prin SMS în 2023, potrivit unui studiu realizat de Mobile Ecosystem Forum (MEF), asociaţie comercială din industria telecomunicaţiilor.
Atacurile de tip smishing sunt asemănătoare cu cele de phishing, dar folosesc mesaje SMS pentru a înşela potenţialele victime. În majoritatea cazurilor, utilizatorii trebuie să acceseze un link şi ajung pe un site web fals, creat special pentru a sustrage detalii confidenţiale (cum ar fi datele cardului sau de autentificare în aplicaţia bancară). În alte cazuri, utilizatorilor li se cere să instaleze programe malware pe dispozitivele lor mobile.
„Pentru prevenirea şi blocarea tentativelor de fraudă, pe lângă acţiunile interne şi funcţionalităţile din Home’Bank, colaborăm permanent cu autorităţile şi cu diferiţi furnizori, precum compania sendSMS. Cel mai frecvent, clientii sunt manipulaţi să îşi dea de bună voie datele cardului sau user, parola şi coduri OTP (one time password), după ce primesc mesaje alarmante sau care le promit câştiguri impresionante. sendSMS filtrează zilnic atacurile de smishing şi alertează ING pentru a bloca mesajele frauduloase, înainte de a fi trimise în numele băncii. Ne bucurăm de această colaborare, care ne ajută şi mai mult să fim proactivi şi să protejăm datele clienţilor noştri. Continuăm să aducem inovaţii pentru prevenirea fraudelor şi, în acest an, am lansat soluţia de geolocalizare, care poate bloca tranzacţiile iniţiate din alte zone geografice. Opţiunea poate fi activată foarte simplu, din Home’Bank, meniul Securitate şi login”, spune Alin Becheanu, head of Fraud Monitoring and Prevention, ING Bank România.
Potrivit analizelor sendSMS din ultimii trei ani, cele mai multe fraude de tip smishing din România vizează domeniul bancar (56%), industria de curierat (25%) şi serviciile de telecomunicaţii (15%).
