Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, prăznuită în fiecare an pe 21 mai, este încărcată de credințe populare adânc înrădăcinate în lumea satului românesc. Mai mult decât o sărbătoare religioasă, această zi are un rol crucial în calendarul agricol tradițional și în viața celor care trăiesc din munca pământului și din creșterea animalelor, scrie Revista Ferma.
Hotar agricol: De la Sfântul Constantin începe vara roditoare
În credința populară, ziua de 21 mai marchează sfârșitul riscului de brumă. Se spune că „după Sfântul Constantin, nu mai dă bruma”, iar țăranii știu că de acum pot sădeasca fără teamă porumbul, fasolea, dovleacul sau alte culturi sensibile la frig. Este un moment de tranziție între primăvara timpurie și începutul verii, un „hotar agricol” simbolic ce influențează deciziile gospodărești.
Focuri de purificare pe câmpuri și în grădini
În anumite zone din țară, în special în Oltenia și Muntenia, se aprind focuri în grădini, livezi sau pe câmpuri. Aceste focuri au rol de alungare a duhurilor rele și a dăunătorilor care pot afecta roadele. Se crede că astfel se purifică natura și gospodăria, iar recolta va fi una bogată și ferită de necazuri.
Zi de odihnă: munca la câmp, interzisă de Sfinții Constantin și Elena
Tradiția spune că munca în gospodărie sau la câmp este interzisă de Sfinții Constantin și Elena. Cine nu respectă această zi de sărbătoare riscă recolte slabe sau chiar pagube provocate de păsările sălbatice. De aceea, sărbătoarea este cunoscută și ca „Ziua Păsărilor de Pădure” – o avertizare populară că dacă nu cinstești ziua cum se cuvine, păsările îți pot mânca recolta sau strica vița de vie.
Protecție pentru animale și sănătatea familiei
Superstițiile spun că, în ziua de Sfinții Constantin și Elena, trebuie aprinse lumânări și tămâie în casă, în special dacă familia nu poate merge la biserică. Este un gest de sfințire a spațiului domestic, menit să aducă sănătate în casă și protecție asupra animalelor din gospodărie. În credința veche, animalele erau considerate sensibile la influențele rele, mai ales în momente de trecere între anotimpuri.
Bujorii – florile belșugului și armoniei
În tradiția populară, bujorii sunt florile protectoare de Sfinții Constantin și Elena. Aduceți în casă pe 21 mai, bujorii simbolizează protecția divină, belșugul și renașterea naturii. Mulți români cred că prezența lor în gospodărie aduce bunăstare, armonie în familie și ferește casa de boli și necazuri.
Cununile de leac: daruri sfințite ale naturii
În unele regiuni, în ziua de Sfinții Constantin și Elena femeile împletesc cununii din ierburi de leac și flori, pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite. Aceste cununi se păstrează apoi în casă sau în șură, pentru a aduce protecție împotriva bolilor și a nenorocirilor pe tot parcursul anului.
Sărbătoare cu semn de Cruce: modele de viață pentru gospodari
Pe lângă tradițiile agricole, ziua de 21 mai este un moment de reflecție spirituală profundă. Se recomandă purtarea unei cruci la gât și trimiterea unui pomelnic la biserică, în semn de recunoștință față de cei doi sfinți care au sprijinit răspândirea creștinismului. În viața țăranului român, spiritualitatea și agricultura au mers mereu mână în mână. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena rămâne o zi de mare însemnătate în lumea satului românesc. Împletind credința cu respectul pentru natură și muncă, această zi oferă un model de viețuire în armonie cu ritmurile pământului și legile nescrise ale strămoșilor, mai scrie Revista Ferma.