Porumb, sfeclă, legume – toate aceste culturi sunt în regres alarmant: fermierii români au cultivat în primăvara acestui an cu 27% mai puțin teren decât în perioada similară din 2024, în ciuda prognozelor optimiste privind randamentele la hectar, arată Revista Ferma.
România traversează o perioadă contradictorie în agricultură: deși prognozele arată randamente excelente la hectar pentru numeroase culturi agricole, suprafețele efectiv însămânțate în această primăvară sunt semnificativ mai mici comparativ cu anul trecut.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), până la data de 30 aprilie, fermierii români au însămânțat doar 2,4 milioane de hectare, în scădere cu 27% față de cele peste 3,3 milioane de hectare cultivate în aceeași perioadă din 2024.
Această reducere drastică a terenurilor semănate, în ciuda unui an cu condiții agrometeorologice favorabile, ridică semne serioase de întrebare privind securitatea alimentară a României și capacitatea țării de a-și asigura din producția internă necesarul de produse agroalimentare.
Sfecla de zahăr, cea mai afectată cultură: suprafețele s-au înjumătățit
Cea mai dramatică scădere este înregistrată în cazul sfeclei de zahăr, o cultură deja aflată în dificultate în România din cauza costurilor ridicate de înființare și a infrastructurii industriale tot mai restrânse. În 2025, au fost semănate doar 10.700 hectare, față de 21.300 hectare în aceeași perioadă din 2024 — o reducere de aproximativ 50%, scrie Economica.net.
Această scădere vine în contextul în care cele două fabrici de procesare din țară — Fabrica de Zahăr Premium Luduș și Agrana — au contractat doar 14.000 hectare, în scădere cu 38,5% față de suprafețele de anul trecut. Un semnal clar că sectorul zahărului este într-un punct critic.
Porumbul pierde teren după un an catastrofal
Și cultura de porumb a suferit o diminuare masivă. Dacă în 2024 au fost semănate peste 1,5 milioane de hectare, în acest an suprafața s-a redus la doar 975.400 hectare. Este o decizie aparent justificată de recolta dezastruoasă din 2024, când România a obținut doar 5,99 milioane de tone de porumb boabe, față de 8,5 milioane de tone în 2023.
În ciuda acestei reticențe a fermierilor, prognoza pentru 2025 este optimistă: un randament estimat de 4,48 tone la hectar, ceea ce ar putea însemna o creștere de 69% față de anul trecut și de 13% comparativ cu media ultimilor cinci ani. Totuși, dacă suprafața semănată rămâne la acest nivel scăzut, România va avea mai puțin porumb de recoltat în toamnă, chiar și cu randamente în creștere, precizează sursa citată.
Legumele, în scădere alarmantă deși cererea internă este mare
Un alt semnal de alarmă vine din sectorul legumicol. Suprafețele cultivate cu legume în câmp și în solarii au scăzut cu 35,5%, ajungând la doar 58.800 hectare. Această scădere vine într-un moment paradoxal, în care cererea internă pentru legume proaspete este în creștere, iar lanțurile de retail investesc în continuare în extindere.
Mai grav este faptul că în 2023, România a reușit să-și asigure din producția internă doar 51,1% din resursele totale de legume, restul provenind din import. În acest context, reducerea suprafețelor cultivate în 2025 nu poate decât să accentueze dependența de importuri.
Grâul, vedeta anului 2025: creștere record a randamentelor
Singura veste cu adevărat bună pentru agricultura românească vine din partea culturii de grâu. Comisia Europeană estimează pentru România o producție de peste 11 milioane de tone, dacă se menține suprafața cultivată de anul trecut — 2.266.000 hectare.
Cu un randament mediu estimat la 4,97 tone la hectar, este vorba despre o creștere de 8% față de anul trecut și de 21% față de media ultimilor cinci ani — cea mai mare creștere din Uniunea Europeană în perioada 2020–2024.
Culturi cu perspective bune: floarea-soarelui, soia, cartof, rapiță
Și alte culturi ar putea avea un an agricol de excepție:
- Floarea-soarelui: creștere estimată de 68% față de 2024, sau 7% față de media ultimilor cinci ani.
- Soia: randament estimat de 2,11 tone la hectar, cu 4% peste anul anterior și 2% peste media ultimilor cinci ani.
- Cartoful: producție estimată de 15,8 tone la hectar, în creștere cu 26% față de 2024 și cu 3% față de media.
- Rapița: randament estimat de 2,81 tone la hectar, cu 25% mai mult față de 2024 și 8% peste media ultimilor cinci ani.
Estimări în scădere pentru orz, triticale și sfeclă
Nu toate culturile vor beneficia de randamente mai bune. Estimările indică:
Orz: randament de 4,51 tone la hectar, cu 4% mai puțin decât în 2024, dar cu 13% peste media ultimilor cinci ani.
Triticale: randament de 4,24 tone, în scădere cu 1% față de 2024, dar cu 16% peste media.
Sfeclă de zahăr: randament de 33,2 tone la hectar, cu 1% mai puțin decât anul trecut și 5% sub media pe cinci ani, în ciuda revizuirii în sus cu 2%.
Risc real pentru securitatea alimentară a României
Datele de până la finalul lunii aprilie indică o tendință îngrijorătoare: în ciuda unor condiții de producție foarte bune, România ar putea recolta mult mai puțin în 2025 din cauza diminuării drastice a suprafețelor semănate.
În timp ce prognozele meteo favorabile și tehnologia agricolă îmbunătățită pot aduce randamente record, acestea nu pot compensa în totalitate lipsa suprafețelor cultivate.
Problemele de profitabilitate, acces la piață, costuri de producție și incertitudini legislative par să fi influențat deciziile fermierilor.
Securitatea alimentară a României depinde nu doar de cât de mult produce fiecare hectar, ci și de cât de mult se cultivă. Iar semnalele actuale sunt departe de a fi încurajatoare.
