Numărul câinilor fără stăpân a crescut în toată zona Făgărașului, fie în comune, sau în Făgăraș. La orice colț de stradă vezi câte un câine dezorientat și flămând, poate chiar violent. Sunt indivizi care abandonează câinii, din mașini, la marginea satelor, acțiuni surprinse de sistemele video montate în sate făgărășene. Primăriile au obligația, conform legii, să administreze situațiile create de câinii comunitari, să-i cazeze în spații amenajate și să organizeze acțiuni de sterilizare, vaccinare cu firme specializate. Numai că în zona Făgăraș nu există un adăpost pentru câinii comunitari la care să apeleze primăriile locale pentru a rezolva problema câinilor fără stăpân. A fost, în urmă cu câțiva ani, o inițiativă a Asociației ,,Țara Făgărașului“ în care sunt membri toate primăriile făgărășene, de a înființa un adăpost pentru câinii comunitari, dar nu s-a concretizat. Și la Făgăraș a existat propunerea de a se construi un adăpost pentru câinii fără stăpâni, dar conducerea municipiului a refuzat să se implice. Mai mult, adăpostul existent, al Primăriei Făgăraș, a fost închiriat unei firme. Așa se face că problema câinilor fără stăpân a devenit o afacere pentru un ,,investitor“.
DMPA, afacere pe bani publici
Astfel, gestionarea câinilor fără stăpân a fost preluată de Direcţiei de Monitorizare şi Protecţia Animalelor Codlea (DMPA) pentru majoritatea primăriilor din județul Brașov, inclusiv Făgărașul. Sunt servicii plătite de la bugetele locale cu sume deloc mici, iar rezultatele contractelor încheiate sunt de departe cu mult sub așteptări. Înscrierea în DMPA a costat fiecare primărie 200.000 lei, iar anual se percepe o taxă/cotizație de minim 100.000 lei. În acest an, conducerea DMPA a stabilit nivelul taxei la 135.000 lei/membru. La aceste taxe se mai adaugă și costul pentru capturarea și cazarea câinilor, însemnând 850 lei/lună, așa cum declară primarii. Este o acțiune de ,,sifonare“ a banilor publici pe așa zisele proiecte de gestionare/sterilizare/capturare a câinilor comunitari, explică Lucian Rad, activist de protecția animalelor.
Cine este DMPA
Direcţia de Monitorizare şi Protecţia Animalelor Codlea este o organizație privată care avea ca membri 14 primării din judeţul Braşov, respectiv Făgăraş, Râşnov, Codlea, Săcele, Ghimbav, Predeal, Bran, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru şi Tărlungeni, la care s-au adăugat acum și primăriile din zona Făgărașului. S-a înființat în 2011 și a anunțat public că va înființa un nou adăpost pentru câini la Codlea. Scopul declarat al asociației este gestionarea câinilor comunitari de pe raza respectivelor localități, contracost.
- ,,Dar maidanezii îi vedem pe străzi, nu există nicio evidenţă clară a numărului de câini cu stăpân, nu s-a făcut nicio campanie de sterilizare, nimeni nu ştie dacă s-au cheltuit eficient aceşti bani publici şi asta pentru că nimeni nu pare interesat să facă o evaluare a eficienţei activităţii DMPA. Unul dintre membri asociaţiei este un cabinet veterinar care nu cotizează la fel ca primariile, dar asigură gratuit servicii pentru DMPA. Sterilizarea animalelor se face gratuit deci. Şi atunci pe ce se cheltuie acel buget de 1,4 milioane lei anual, suportat de contruibuabilii din cele 14 localităţi ? Salarii? Prime ? Începând cu 2022, primăriile cotizează şi mai mult la DMPA, adică 120.000 lei fiecare pe an. din 2023, fiecare primărie cotizează 135.000 lei“ a explicat Lucian Rad, activist în protecția animalelor.
Deși au semnat contractele cu DMPA, unele primării făgărășene nu au achitat cotizația.
- ,,Nu avem 200.000 de lei taxa de intrare, plus cotizația. Pentru fiecare câine capturat mai plătim 850 lei“ a explicat primarul comunei Părău. De aceeași părere sunt și primarii de la Viștea, Sâmbăta, Mândra.
Primăriile Voila și Predeal au găsit alte soluții
Primăria Predeal a găsit altă soluție pentru a scăpa de câinii comunitari. Pentru serviciile de prindere, sterilizare și pregătire spre adopție a câinilor vagabonzi din stațiune, Primăria a semnat un contract cu clinica veterinară AG Ranch Animals din Brașov cu o valoare totală de 12.000 lei. Cu alte cuvinte, Primăria va plăti clinicii un abonament de 1.000 lei/lună, la care se vor adăuga costurile pentru fiecare exemplar. Sunt cheltuieli bugetare cu mult mai mici față de cele pretense de DMPA. Comuna Voila colaborează pe acest subiect cu altă societate specializată. ,,Am avut déjà o campanile de sterilizare care a atras mulți localnici și programăm ca în această vară să mai organizăm o astfel de campnie“ a spus primarul comunei Voila, Rodica Marcu.
Primăria Făgăraş, membru cotizant la DMPA
În această situaţie se află, din 2018, şi Primăria Făgăraş. Valentin Clonț, la acea dată viceprimar, în prezent consilier local PSD, a găsit în problema câinilor comunitari de pe străzile Făgărașului ,,soluţia cea mai bună“ aşa cum susţinea el. Numai că aceasta n-a redus nici numărul câinilor şi nici al victimelor acestora. Prin HCL 182/28 iunie 2018, Municipiul Făgăraş se asociază cu localităţile Râşnov, Ghimbav, Cristian, Codlea, Predeal, Bran, Hărman, Săcele, Hălchiu, Sâmpetru, Feldioara, Crizbav, Prejmer în vederea organizării activităţilor de protecţia animalelor şi gestionarea câinilor comunitari în cadrul Asociaţiei Direcţia pentru Monitorizarea şi Protecţia Animalelor (ADMPA). Municipiul Făgăraş devenea astfel membru în cadrul ADMPA, dar calitatea de membru însemna plata unei taxe de înscriere în valoare de 200.000 de lei. Tot în 2018, Primăria Făgăraş a plătit, în luna decembrie, suma de 43.550 lei pentru 250 câini capturaţi în perioada iulie-decembrie ceea ce a însemnat 174 lei/câine. În 2019 s-a plătit pentru 300 de câini. În anii următori nu au mai fost furnizate astfel de informaţii pentru a fi publicate, dar taxa stabilită de DMPA aprobată de membri săi, printre care și Clonț Valentin, era de 100.000 lei/an, în creștere cu fiecare an ce trecea.
Primăria Părău a apelat la Poliția Animalelor
Pe străzile satelor din comuna Părău sunt tot mai mulțicâini abandonați, caz în care Primăria Părău a solicitat Direcției Sanitar Veterinare și Siguranța Alimentelor Brașov (DSVSA) și Cabinetului Sanitar Veterinar (CSV) Părău să comunice numărul stânilor și a fermelor care activează pe raza comunei și dețin autorizațiile legale de funcționare. Solicitarea se referă și la câinii deținuți de aceste ferme și stâni, dacă aceștia sunt înregistrați, cipați și vaccinați. Cererea Primăriei Părău a fost înregistrată la DSVSA Brașov la data de 22 mai 2025. Spre surprinderea autorităților locale, CSV Părău a comunicat faptul că nicio fermă sau stână din comuna Părău nu sunt autorizate și nu dețin vreo colaborare cu cabinetul veterinar din comună. ,,Pe teritoriul comunei Părău nu sunt ferme autorizate de animale cu care cabinetul să aibă colaborare. Stânile de pe teritoriul comunei aparțin persoanelor fizice și aici pășunează majoritatea oilor și caprelor care aparțin proprietarilor din comună, stâni administrate de: Sat Grid: Comaniță Ioan, Comaniță Petre și Valer. Sat Părău: Boamfă Maria, Tafta Luinița, Oană Gheorghina. Sat Veneția de Jos: Rozorea Gheorghe, Stoica Ovidiu Sorinel, Stoica Gheorghe, Cornea Aurel. Sat Veneția de Sus: Galoiu Elena, Pasere Nicolae (intreprindere individuală), Ticușan Constantin, Stoica Ovidiu, Hudițan Iulian. La aceste stâni, din cunoștințele noastre nu toți câinii sunt microcipați, vaccinarea antirabică se face doar pe câini microcipați. Verificarea acestei acțiuni, conform legii, este în sarcina Poliției Animalelor“ a menționat în răspuns Talabă Claudiu, medic veterinar CSV Părău. Acțiunea Primăriei Părău a continuat ți zilele trecute. Primăria Comunei Părău în colaborare cu Poliția Animalelor a desfășurat o acțiune comună de verificare a microcipării câinilor de pe raza comunei, precum și o verificare a stânilor existente pe teritoriul administrativ al comunei. ,,Intenționăam prin această acțiune să verificăm respectarea legislației privind identificarea prin microcip a câinilor, atât din gospodării, cât și de la stâne, identificarea cazurilor de neînregistrare, abandon sau nereguli în gestionarea animalelo, evaluarea condițiilor de bunăstare și protecție a animalelor, în special a celor utilizate la paza turmelor“ a precizat primarul comunei Părău, Ovidiu Ovesea. (Lucia BAKI)
