Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, din incinta Hergheliei de lipiţani, monument istoric construit în anii 1760, stă să se prăbuşească, fiind în pericol de a mai putea fi salvat. Pentru acest obiectiv nu s-a făcut nimic, iar astăzi acoperişul şi zidurile se prăbuşesc puţin câte puţin. Chiar și pânza montată pentru a ascunde zidurile deteriorate ale castelului s-a rupt, lăsând la vedere dezastrul în care a ajuns monumentul și deopotrivă nesimțirea proprietarului. Din anul 2002 castelul aparţine societăţii Romsilva, respectiv Direcţiei Silvice Braşov, care s-a declarat neputincioasă în faţa situaţiei în care ajunsese castelul baronului de Brukenthal în ultimii 30 de ani. Acest obiectiv este monument istoric inclus în categoria A. După ce s-a prăbuşit acoperişul, au venit reprezentanţii forurilor de cultură de la judeţ şi de la Bucureşti, inclusiv ministrul Culturii de atunci, Daniel Barbu. Au vizitat, au pozat şi atât. Degradarea a continuat. Până în 2005 castelul a fost folosit ca sediu administrativ al hergheliei și era într-o stare acceptabilă. Romsilva făcuse un proiect şi un studiu de fezabilitate pentru restaurarea castelului, dar documentele au rămas în sertare, invocându-se lipsa banilor. ,,Am dispus închiderea castelului pentru că era în stare de degradare avansată şi reprezenta un real pericol pentru persoanele care vizitau herghelia şi doreau să vadă castelul” a spus în 2012 directorul Hergheliei de lipiţani Cosmin Drăgan. În urmă cu 5 ani, în iunie 2020, herghelia și castelul au fost vizitate de o delegaţie formată din reprezentanţi de la Ministerul Mediului, ministrul Costel Alexa și directori de la Romsilva. Oficialii spuneau atunci că va fi restaurant castelul prin CNI. ,,Am văzut planşele şi studiul de fezabilitate pentru această invetiţie, proiectul fiind de 3,5 milioane de euro. Guvernul României va finanţa restaurarea acestui frumos castel pentru că dincolo de conservarea acestor resurse de aici trebuie să atragem cât mai mulţi români la Sâmbăta de Jos în Ţara Făgăraşului să vadă aceste bogăţii. Ţara Făgăraşului este o perlă în ceea ce priveşte turismul în România” a susţinut atunci ministrul Costel Alexa. A spus-o și Dacian Cioloș când a fost premier că alocă un million de euro pentru restaurarea castelului. Au rămas doar vorbe, iar clădirea monument se prăbușește.
Palat vechi de 275 ani
Construcţia Palatului Brukenthal a fost începută, cel mai probabil, în jurul anului 1750, de către Samuel Brukenthal, pe domeniul primit de la împărăteasa Maria Tereza. Construcţia va fi încheiată undeva la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, de către Iosif Brukenthal (1781-1859), vărul mai mic al guvernatorului. Palatul este alcătuit dintr-un pavilion central decroşat şi două aripi laterale. Capitelurile pilaştrilor de pe faţada pavilionului central sunt de tip ionic, dar sunt ornate cu ghirlande, elemente de influenţă neoclasică. Holul parterului este acoperit cu bolţi cilindrice cu penetraţii, din cărămidă, susţinute de patru stâlpi poligolani. Restul nivelurilor sunt acoperite cu planşee din lemn tencuit. Clădirea este executată pe structură din zidărie portantă din piatră şi cărămidă, iar grosimea zidurilor poate ajunge la 1,2 m. Acoperişul în patru ape, supraînălţat în zona pavilionului central, are învelitoare din ţiglă. În sala mare se găsea o pictură în frescă reprezentând scene de vânătoare cu peisaje muntoase din zona Făgăraşului, atribuită de Emil Sigerius lui Anton Steinwald din Sibiu. Aceasta era încă intactă în 1892, însă în 1932 fusese în mare parte acoperită de straturile noi de tencuială. În cele 35 de încăperi ale palatului se mai păstrează câteva dintre sobele de ceramică originale şi o mică parte din ornamentele murale.
Pe ce se duc fondurile Romsilva
La orice ocol silvic din cadrul Romsilva, dar și la cele private sunt sesizate nereguli pe care autoritățile de control au obligația să le penalizeze. Curtea de Conturi are atribuții în acest sens și în multe situații controalele efectuate s-au soldat cu plângeri penale. Numai că aceste controale sunt rare și cu direcție. Recent, sub lupa Curții de Conturi s-a aflat Romsilva, care a luat la puricat activitatea Regiei pe anii 2021, 2022 și 2023. Cum era de așteptat, din pixul conducerii regiei s-a oficializat o ,,gaură“ de 216 milioane de lei. Banii s-au dus pe salarii necuvenite, prime și indemnizații. Mai mult, 3,1 milioane de hectare de pădure nu existau în evidența contabilă. De asemenea, creanțe nerecuperate de 3.213 mii lei reprezentând valoarea masei lemnoase exploatate. O sumă de 5.088 mii lei a fost pusă în sarcina unor salariați responsabili pentru prejudicii din tăieri ilegale. Pe modelul șefilor de la centru, practicile au fost preluate și în teritoriu. De exemplu, la Ocolul silvic ,,Pădurile Șincii“ (privat) proasta gestionare a pădurii propritarilor a fost transformată în pierdere pentru aceștia, în timp de angajații ocolului s-au ,,îndestulat“ cu salarii, prime și beneficii.
Ce spune Curtea de Conturi despre Romsilva
Curtea de Conturi a depistat nereguli grave la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) Romsilva legate de depășirea limitelor bugetare alocate pentru cheltuielile de natură salarială, respectiv suma de 216.569 mii lei. Acești bani reprezintă drepturi salariale acordate tuturor angajaților sub formă de premii colective, fără o evaluare documentată a contribuției fiecărui salariat la atingerea unor performanțe excepționale. De asemenea, instituția a identificat erori în calculul și plata drepturilor salariale, incluzând ore suplimentare, sporuri pentru condiții grele de muncă, spor de fidelitate, precum și plata unei sume acordate în cadrul proiectului Programul Operațional Infrastructură Mare peste nivelul negociat în contractul de muncă cu timp parțial. Sporurile salariale au fost stabilite la procentul maxim, fără o ierarhizare obiectivă pentru posturi similare. Raportul de audit subliniază că salariile și sporurile au fost stabilite prin negociere individuală, ceea ce a condus la situații discriminatorii. Au fost identificate cazuri în care salariați pe posturi similare au negociat niveluri salariale și sporuri diferite (Direcția Silvică Călărași), iar același tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără criterii obiective. Mai mult, s-a constatat că unii salariați care ocupă posturi de execuție au negociat salarii și sporuri superioare altor salariați care ocupă posturi de conducere (Direcția Silvică Suceava, structura centrală RNP Romsilva).
Conflicte de interese și administrarea deficitară a patrimoniului
Auditul a scos la iveală și situații de conflict de interese. La nivelul a trei direcții silvice (Bihor, Călărași și Vrancea), trei salariați au deținut și calitatea de asociați ai unor societăți comerciale cu care Romsilva avea relații contractuale, fapt ce contravine Codului de conduită etică și profesională a salariaților Romsilva, Contractului colectiv de muncă și Codului Muncii. Una dintre cele mai grave constatări este legată de fondul forestier național. O suprafață uriașă de peste 3,1 milioane de hectare nu este reflectată contabil, iar bunurile aferente acesteia sunt evidențiate în inventar cu valoarea de „0” (zero) lei. De asemenea, s-a constatat neconstituirea și nealimentarea corectă a fondului de conservare și regenerare a pădurilor, în baza tuturor sumelor încasate ca obligații ale beneficiarilor.
Probleme în valorificarea masei lemnoase și recuperarea creanțelor
Activitatea de valorificare a masei lemnoase a fost marcată de întârzieri de exploatare, lipsa penalităților contractuale, acceptarea de bilete la ordin negarantate și participarea neconformă a unor operatori economici la licitații. De asemenea, fondul de accesibilizare a fost diminuat, iar pentru lucrările de investiții nu au fost constituite garanții de bună execuție. Au fost efectuate plăți nelegale în valoare de 194 mii lei, ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale. Direcțiile silvice nu au întreprins măsuri suficiente pentru recuperarea creanțelor, totalizând 3.213 mii lei reprezentând valoarea masei lemnoase exploatate și a penalităților aferente și 5.088 mii lei în sarcina unor salariați responsabili pentru prejudicii din tăieri ilegale. Demersurile de recuperare au fost insuficiente, în special înainte de insolvența debitorilor. În plus, la nivelul Romsilva nu există date și informații statistice actualizate referitoare la necesarul anual real de lemn de foc pentru populație, care să fundamenteze corect hotărârile Consiliului de Administrație.
Au fost sesizate organele penale
Perioada 2021-2023 a fost marcată de o implementare deficitară a prevederilor privind guvernanța corporativă. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), autoritatea tutelară, nu a nominalizat un consiliu de administrație permanent, perpetuând numiri provizorii. Contractele de mandat încheiate nu au inclus elemente legale obligatorii, iar separarea dintre funcțiile de conducere executivă și cele de supraveghere nu a fost respectată, membri ai consiliului de administrație deținând concomitent calitatea de salariați ai regiei. De asemenea, niciunul dintre membrii Comitetului de audit al Consiliului de administrație al RNP Romsilva nu îndeplinește cerințele legale, neavând calificarea de auditor financiar sau competențe dovedite în contabilitate și audit statutar. Ca urmare a neregulilor constatate, prin Hotărârea Plenului nr. 538/22.05.2025, Curtea de Conturi a României a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente în cazul ROMSILVA. (Lucia BAKI)
