La 24 iunie, în satul Nadăș va fi mare sărbătoare. Nădășenii se vor bucura că au reușit, după două decenii, să alunge din sat familia Colțeu, cea care a vrut să devină stăpână peste întreaga avere a localnicilor moștenită din străbuni. Și n-au ales întâmplător această zi în care să se bucure laolaltă toți sătenii, este o zi cu triplă semnificație. Este praznicul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul Hristos în apele Iordanului, o sărbătoare a luminii și a curățirii. Tradiția populară ne spune că în această zi apele devin sfinte, iar rugăciunile au putere sporită. Oamenii merg la biserică, se roagă pentru sănătate și protecție. Tot în această zi sunt Sânzienele, sărbătoarea dragostei, naturii și belșugului. În credința populară, Sânzienele sunt zâne bune, care dansează noaptea pe câmpuri și aduc rod bogat pământului. Mai nou (din 2013), la 24 iunie este Ziua Universală a Iei, simbol al identității românești. Pentru nădășeni, aceată zi mai însemnă victorie și unitate. Cazul Nadăș poate fi un studiu de caz pentru retrocedări ilegale și corupție, dar într-o lume în care adevărul circulă liber fără interferențe politice sau de altă natură.
Povestea tristă a Nadășului
Când a venit executorul însoțit de jandarmi în toamna anului 2012 să scoată familia Biriș din casă și din sălaș, nădășenii au făcut zid în fața familiei Biriș, purtând pancarte cu inscripția „Je suis Biriș”. Se întâmpla la șase ani de la intrarea în peisaj a familiei Colțeu, care, uzând de acte de moștenire false s-a declarat stăpână peste sat. Din fericire executarea silită nu a avut loc, dar cazul a făcut prăpăd printre oameni.
- „Când or vinit la executare și or început să scoată hainele și să le arunce, nevastă-mea o fugit și s-o pus în ștreang de frică. Noroc că o văzut-o un jandarm și a dat-o jos. Dar a rămas, săraca, așa, cu urmări” spune Iovu Biriș.
De atunci Ana Biriș este în tratament, cu fișă medicală.
- „De luat, n-or putut să ne ia nimic până la urmă, am mers la judecată și am arătat că nu era legală executarea, că nu aveau drept asupra bunurilor și animalelor din sălaș. Dar am suferit toți, toată familia. Cât de coruptă e țara asta, adevărut tot trebuie să iasă la iveală. Cu minciuna nu poți să trăiești”, a adăugat Iovu Biriș.
- ,,Maica Domnului a vrut să fi altfel decât intenționau colțeii și Ana lu Biriș a fost salvată din ștreang. Dar cazul a făcut prăpăd, pe Bota Vichente l-a terminat, Miculiță Toader a făcut atac și e paralizat în cărucior, Tolan Doru a făcut infarct și a murit”a explicat Nicolae Rad despre suferința oamenilor.
Nadășul, un experiment al retroceedărilor…
În 2006, Nadăşul, un sat din judeţul Arad, a fost retrocedat aproape în întregime, cu tot cu păşuni, fâneţe şi pădure, unei familii care pretindea că este, în baza unui testament, moştenitoarea grofilor ce deţinuse satul la început de secol XX. Aş spune că povestea cu grofi a rămas doar în scripte, dar satul arădean Nadăş este un exemplu care răzbate dincolo de filele istoriei. Chipurile nişte urmaşi ai vechilor grofi care au dominat Nadăşul şi împrejurimile lui şi-au găsit obârşia şi s-au năpustit asupra gliei nădăşenilor. Cu puterea dată de fel şi fel de documente pe care s-au pus sigilii şi ştampile ale instituţiilor statului, au mers ca un tăvălug peste sat pentru a-şi lua averea. N-au ţinut cont de nimic, nici de cimitir, nici de casele oamenilor, nici de biserică, nici de bătătura cu animale, nici de pădure. 8700 hectare de pământ erau un atuu prea mare pentru ca familia Colţeu să se împiedice de 1200 de nădăşeni. Povestea Nadăşului a prins vechime, 20 ani, şi a uluit întreaga ţară. A ajuns şi la Făgăraş unde un judecător ar fi trebui să-şi pună explicit îndemânarea şi priceperea pentru a destructura o întreagă filieră de tip mafiot. Numai că aici au fost date termene unul după altul în aşteptarea dosarului de la DNA Timiş. Iar de la Făgăraş, dosarul ,,Nadăş” a luat drumul altor instanţe. La această năucitoare retrocedare a satului Nadăş „au pus umărul” un notar şi mai mulţi judecători arădeni, ale căror nume apar în mai multe dosare, ca într-o confirmare a faptului că, pentru unele persoane, tentaţia corupţiei este (aproape) irezistibilă.
Un notar şi un testament fals
Povestea a început în 2002, când în faţa notarului arădean Adrian Vlai se prezintă soţii Mihai şi Viorica Colţeu. Aceştia solicită, în baza unui testament, să le fie eliberat un certificat de calitate de moştenitor, în urma decesului Ecaterinei Mairovitz, pe care o îngrijiseră în ultimii ani de viaţă. Femeia, susţineau soţii Colţeu, le-ar fi lăsat moştenire bunurile ce aparţinuseră familiei grofului Iosif Grosz, a cărei unică moştenitoare Ecaterina Mairovitz se pretindea. Doi martori, unul născut în 1930, altul în 1932, sunt aduşi la notar, spre a susţine spusele familiei Colţeu. Ambii îi ştiau pe soţii Colţeu, unul dintre aceştia, fiindu-i lui Mihai Colţeu coleg de şcoală. Martorilor, notarul le solicită, se pare, doar să ateste faptul că Ecaterina Mairovitz, cea îngrijită în ultimii ani de soţii Colţeu, ar fi fost una şi aceeaşi persoană cu Ecaterina Mairovitz , nepoata soţiei grofului Josif Grosz. Şi de aici începe, practic, odiseea controversatului caz Nadăş. Pentru că, ignorând evidenţele relevate de actele de identitate ale celor doi martori şi eludând conţinutul unor înscrisuri din arhivele Statului, notarul Adrian Vlai le eliberează soţilor Colţeu certificatul de calitate de moştenitor solicitat. În 2014, DNA-Serviciul Teritorial Timișoara deschide o anchetă în Dosarul 1/P/2014 privind legalitatea actelor emise de notarul public Adrian Vlai, precum și a întregii povești care începea să miroasă a corupție.
- „Inculpatul Vlai Adrian, ar fi conceput și emis, la instigarea celor trei inculpați, persoane fizice, cu încălcarea normelor de drept civil și a normelor juridice privind desfășurarea activității notariale, un certificat în care ar fi atestat mai multe date nereale legate de calitatea de moștenitor legal a unei persoane. În perioada 2006-2010, după decesul acelei persoane, certificatul respectiv le-ar fi permis celor trei inculpați, în calitate de moștenitori: reconstituirea în mod nelegal a dreptului de proprietate pentru suprafața de 8.743 ha teren cu vegetație forestieră, pășuni, teren intravilan, situat pe raza administrativă a localității Nadăș, județul Arad; restituirea în mod nelegal a unei clădiri cu 6 apartamente și terenul aferent, situate în municipiul Arad” se arată în Rechizitorul DNA.
DNA a evaluat și un prejudiciu de 27.500.000 euro, valoarea terenurilor extravilane, păduri, pășuni, etc., și aproape 5 milioane lei obținuți din exploatarea lemnului și din subvențiile obținute fără drept, sume pentru care Ministerul Finanțelor și Primăria Tăuț au intrat în procese pentru recuperarea prejudiciului. Prin Încheierea penală nr. 415/21.12.2016 Curtea de Apel Timișoara dispusese anularea Certificatului de moștenitor nr.5/2003 și a actelor subsecvente, decizie confirmată prin Încheierea penală 603/9.06.2017 definitiv de Înalta Curte de casație și Justiție.
Nu toți corupții au fost condamnați
Cazul a trecut prin zeci de instanțe, împricinații au bătut drumul de la Ineu la Arad, Brașov, Făgăraș, Timișoara, București, până la Balș și Slatina, au făcut greva foamei, au organizat proteste, au găzduit forumuri împotriva retrocedărilor ilegale. Doi magistrați care au judecat și în dosarele Nadășului au fost condamnați în alte cauze pentru corupție: Florița Boloș, condamnată la 7 ani închisoare cu executare, respectiv, Aurel Tripa, condamnat la 2 ani cu suspendare pentru luare de mită. Din 2013, avocata Vasilica Coroiu de la Baroul București se alătură nădășenilor și îi apără. Sute de termene de judecată, dosare soluționate în favoarea sătenilor, dar procesele continuă. La Brașov, de exemplu, dosarul a stat cel mai mult, din 2017 până în 2026, făcând slalon între judecătorie și tribunal pentru a fi anulată sentința civilă 657/2006, pronunțată de Judecătoria Ineu care-i declara moștenitori pe colței.
Nădășenii au învins minciuna
Numai că nădășnii au avut răbdare și încredere că vor învinge nedreptatea. Și au reușit. Prima bucurie au primit-o la 24 iunie 2025, când Judecătoria Brașov a pus stop tărășeniei printr-o sentință definitivă. Atunci nădășenii au tras clopotele la biserica din sat, semn că Dumnezeu a fost de partea lor. La 11 martie 2026 a fost o altă zi mare bucurie pentru nădășeni. Înalta Curte de Casație și Justiție i-a pus la punct pe Colței și toată minciuna lor prin care voiau să obțină averea satului Nadăș prin abuz, fals și fraudă. ICCJ a respins recursurile în casație a inculpaților Colțeu Viorica și Colțeu Mihaela, fiica sa, decizia fiind definitivă. Astfel, după 20 de ani de procese, cu răbdare, sătenii au învins sistemul mafiot care domină România de la un capăt la altul. (Lucia BAKI)
