Zimbrii, castorii și Parcul Național Munții Făgărașului, ,,afacerea“ Fundației Conservation Carpathia. Proiect de 27 milioane euro cu derogare de la Ministerul Mediului   

Ariile protejate şi parcurile naţionale  sunt obiectivele care acaparează munţii, şesul şi dealurile pe modelul altor ţări din lume. Parcul Naţional Munţii Făgăraşului se vrea a fi un  ,,Yellowstone european”, Parcul Natural Brassovia se vrea un fel de Parc Natural Bavarez, etc. Toată România va fi un parc protejat după  modele străine de glia strămoşească. Asta deşi proprietarii români ai acestor locuri au protejat de veacuri bogăţiile naturale, pădurile, păşunile şi fauna. Astăzi  însă apar personaje  bine finanţate din exterior care ascund adevăratele lor interese  sub umbrela acţiunilor de ,,protejare” a acestor averi naturale cu susţinerea guvernanţilor români.  Spre exemplu, Parcul Naţional Munţii Făgăraşului este un proiect demarat încă din 2016 la care se mai lucrează încă. N-au fost întrebaţi proprietarii de păduri din zonele cuprinse în proiect, aceştia aflând doar după câţiva ani când Memorandumul a fost prezentat public.  Consultările publice în judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea, Argeş, au fost un eşec pentru iniţiatorii proiectului asumat de Guvern,  reprezentanţii Fundaţiei Conservation Carpathia.  

Castorii și zimbrii

Dacă în zona Făgăraș n-au existat zimbri, de peste 4 ani aceste animale au completat fauna existentă. Și castorii domină apele, făcând pagube enorme proprietăților localnicilor, așa cum susțin aceștia. În privința zimbrilor, au fost văzuți pe mai toate culmile munților, de la Breaza până la Șercăița.  Cum s-a ajuns într-o atare situație? Tot Fundația Conservation  Carpathia este în spate printr-un proiect de 27 milioane de euro. Proiectul gigant  LIFE18 NAT/RO/001082, cu un buget total de 27.619.867 EURO, din care contribuţia Uniunii Europene este de 9.378.982 EURO, a fost “uitat” de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor timp de un an şi jumătate. Derularea proiectului a început încă din 15 iulie 2019, dar Ministerul Mediului nu a publicat nicio informaţie.  În 2020 însă  reprezentanţii Ministerului Mediului au dat primul semn legat de acest proiect, un link către site-ul Fundaţiei Conservation Carpathia (FCC). Pentru un proiect similar Fundaţia Conservation Carpathia a primit o finanţare de 5.000.000 USD şi de la Fundația Arcadia prin programul Endangered Landscapes Programme. Fundaţia Arcadia este o organizaţie caritabilă înfiinţată de Lisbet Rausing, director al Ingleby Farms & Forests, societate ce a cumpărat în România 7.261 hectare pădure şi 12.155 hectare teren agricol.

Ce îşi propune Proiectul LIFE18 NAT/RO/001082

•    cumpărarea a cel puţin 3.300 hectare de pădure şi goluri alpine de către Fundaţia Conservation Carpathia
•   ,,restabilirea” unei populaţii de 90 castori şi 75 zimbri
•    stabilirea unei zone de 80.000 de hectare în care activitarea de vânătoare să fie interzisă
•   determinarea comunităţilor locale să sprijine iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş
•    identificarea unor zone de conservare şi restaurare pe o suprafaţă de 200.000 hectare.

,,Amplitudinea proiectului ridică întrebări majore legate încălcarea legilor române care reglementează activitatea de silvicultură, vănătoare, dar şi reglementările interne şi internaţionale privitoare la respectarea dreptului de proprietate privată şi publică. Evident că, pentru aplicarea proiectului, Fundaţia Conservation Carpathia va avea nevoie de derogări din partea Statului Român, se vor crea zone în Munţii Făgăraş, unde se doreşte o legislaţie specială, diferită de cea pentru restul teritoriului României. La 12 noiembrie 2020 a fost pus în dezbatere publică proiectul de Ordin pentru aprobarea derogării în scop științific pentru specia castor (Castor fiber). La baza acestui proiect de Ordin care instituie excepţii pentru FCC, stă un referat de o pagină în care se concluzionează că “derogarea este acordată pentru implementarea proiectului Life 18 NAT_RO001082 ” Creation of a Wilderness Reserve in the Southern Carpathians Mountains, Romania” titrează nostrasilva.ro

Castorii de pe râurile făgărăşene

Fundaţia Conservation Carpathia dorea capturarea a 70 de exemplare din specia Castor fiber de pe raza râului Olt din sectorul Arpaș – Ucea – Viștea – Voila – Beclean – Făgăraș – Șercaia şi relocarea acestora în bazinele superioare ale râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului (județul Argeș). A obţinut derogarea de la Minister, aceasta  fiind valabilă până la 14 iulie 2024, exact data finalizării proiectului LIFE18 NAT/RO/001082. Proiectul de ordin identifică şi “beneficiarul”, respectiv Fundaţia Conservation Carpathia.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marian Drăcea”, singura instituţie cu experienţă de peste 30 ani în reintroducerea castorului în România, care, în adresa 21077 din 17 noiembrie 2020,  consemnează următoarele argumente:

•   Bazinele superioare ale râurilor de munte din România (destinaţia stabilită de FCC pentru castorii relocaţi) nu sunt considerate habitate optime pentru specia de castor;
•  Nu este viabilă şi oportună acţiunea de capturare şi relocare a 70 indivizi din specia castor propusă de Fundaţia Conservation Carpathia, iniţiativă preluată de Ministerul Mediului;
•   Nu a fost prezentat un studiu de diagnoză a habitatelor din bazinele superioare ale râurilor Dâmboviţa, Argeşel şi Râul Târgului din care să reiasă că habitatele sunt favorabile speciei Castor fiber;
•   Nu a fost prezentat un studiu privind necesitatea repopulării bazinelor superioare ale râurilor menţionate cu specia Castor fiber;
•   Nu au fost prezentate acordurile fondurilor cinegetice care gestionează fauna ce se doreşte a fi relocată;
•   Nu a fost prezentat acordul administratorului siturilor şi ariilor naturale care se suprapun peste zonele de relocare;
•   Nu au fost prezentate studii de impact, inclusiv în zona de capturare, din care să rezulte că scoaterea definitivă a 70 de indivizi din această zonă (dintr-un total estimat de 150 exemplare) nu are un impact semnificativ asupra stării de conservare a speciei;
•   Nu s-a dovedit prezenţa istorică a castorului în zona în care se doreşte “repopularea”;

Rozătoarele  au construit baraje, galerii şi vizuini pe râurile făgărășene 

Pe pârâul Neagra, între satele Dridif şi Voila,  există o colonie de castori. Animalele şi-au construit un baraj care a dus la devierea cursului apei, inundând cultura de  porumb a fermierilor.

• ,,Castorii au format un dig înalt de 1,5 metri,  au schimbat cursul pârâului Neagra şi mi-au inundat toată recolta. Mai mult, aceste rozătoarele au  ras porţiuni întregi de porumb pentru a forma digul. Prin lanul meu de porumb şi-au  format canale, iar recolta este compromisă.  Este al doilea an în care castorii mi-au distrus recolta de porumb“ s-a plâns Gheorghe Merticaru.

 Zimbrii în masivul Făgăraș

De peste doi ani, zimbrii au apărut și pe versantul nordic al Munților Făgăraș. Așa cum susțin reprezentanții fondurilor de vânătoare, sunt cel puțin 15 zimbrii în zonele Șercăița și Strâmba.

• ,,În zona Șercăița sunt 3 tauri, iar în zona Strâmba sunt 12 exemplare, 2 viței, 6 femele și 4 masculi. Zimbrii au ajuns și la Breaza. Nu prezintă un pericol până în prezent“ a spus Adrian Ciocan.

Cum promovează Fundația Conservation Carpathia

• ,,Pentru a restabili pe deplin ecosistemul carpatic, Fundația Conservation Carpathia a făcut demersuri pentru a reintroduce zimbrii: din luna mai 2020 primele opt exemplare pasc libere în munții Făgăraș. Am realizat studiul de fezabilitate și pentru alte zone și vom mai reintroduce zimbri în alte două locații din munții Făgăraș“ se prezintă pe site-ul FCC.

Fundația activează pe cinci fonduri cinegetice,  78.000 ha. Zimbrii cu care s-a populat Munții Făgăraș provin din rezervații şi centre de reproducere din Suedia, Germania şi Slovacia.  Proiectul a fost lansat în 2019 și a vizat versantul sudic al Munților Făgăraș, zonele Bunea (comuna Rucăr), Nucșoara şi Lereşti.   Prin acest proiect  vor fi aduși 75  zimbri   până la jumătatea anului 2024. Proiectul LIFE18 NAT/RO/00108 este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia în perioada 2019-2024  cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia prin Endangered Landscapes Programme şi din partea Comisiei Europene prin programul LIFE. (Lucia BAKI)