Muzeul Ţării Făgăraşului găzduieşte, în perioada 23 noiembrie 2018- 15 februarie 2019, o expoziţie formată din piese de cositor. În Transilvania cositorul era cunoscut încă din perioada preistorică, iar prelucrarea obiectelor de cositor se efectua relativ simplu, metalul topit era amestecat cu un procent de plumb pentru a căpăta mai multă rezistenţă, după care era turnat într-un tipar de ghips, gresie, nisip sau metal. Obiectul trebuia să atingă aceeaşi temperatură pe toată suprafaţa sa, după care era netezit la strung cînd asperităţile se îndepărtau pentru a se conferi piesei luciul. Cănile compuse din corp, capac, toartă buton şi şarnieră erau prelucrate separat, pentru ca apoi piesele să fie îmbinate şi lipite ulterior la cald cu un liant din cositor. Ornamentarea pieselor se realiza prin turnare. Cositorul pur sau staniul este un material moale care se întinde, se răsuceşte, se zgîrie şi se toarnă fără dificultăţi, prelucrarea acestuia fiind foarte uşoară şi nu necesită o tehnică deosebită. ,,Expoziţia se numeşte ,,Arta cositorului transilvănean (sec. XVII-XIX)- funcţie şi iconografie“. Este organizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi aduce în atenţia publicului nostru vizitator piese de cositor realizate în diferite ateliere ale Transilvaniei din Sighişoara, Cluj, Sibiu şi Braşov. Sînt expuse 49 de piese grupate în ordine tematică: piese de breaslă, piese de uz şi piese de logodnă- farfurii de cositor care au scenetă gravată şi căni de logodnă. La această expoziţie nu am organizat un vernisaj special, ea a fost deschisă vineri, 23 noiembrie şi poate fi văzută pînă pe data de 15 februarie, anul viitor“ a spus Elena Băjenaru, directoarea Muzeului ,,Valeriu Literat“ din Făgăraş. Piesele sînt expuse la etajul I din Cetatea Făgăraşului, în camera următoare magazinului de suveniruri al muzeului. Colecţia obiectelor de cositor a Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei este compusă din 213 piese şi s-a format începînd cu ultimele decenii ale sec. XIX prin achiziţiile Societăţii Muzeului Ardelean şi donaţiile oferite acestei instituţii. Cele mai importante achiziţii au fost realizate în primele decenii ale sec. XIX de către cei mai renumiţi colecţionari transilvăneni ai vremii: Adolf Resch din Braşov, Adolf Csallner din Bistriţa şi Beno Grumblett din Sibiu.
(Ștefan BOTORAN)
