Patrimoniului istoric al Ţării Făgăraşului i se adaugă un nou volum dedicat actului istoric al înfăptuirii statului unitar român modern: Drumul spre Unire. Prof. făgărăşean Ioan Mândrea readuce în paginile cărţii, file din istoria Ţării Făgăraşului, Revoluţia Română de la 1848 din Ţara Făgăraşului, Suplica Ţării Oltului adresată Cancelariei de la Viena 31 iulie 1861, 4 martie 1866. Fostul domnitor al românilor este aclamat la Făgăraş, Voluntari din Ţara Făgăraşului participanţi la Războiul de independenţă al României (1877-1878), Acţiuni de solidaritate ale românilor din Ţara Făgăraşului cu mişcarea memorandistă din Transilvania (1892-1894), Ţara Făgăraşului în timpul Primului Război Mondial, (1914-1918), 1918 în Ţara Făgăraşului. De-a lungul proceselor şi fenomenelor istorice, autorul accede de la conştiinţa de neam la conştiinţa unităţii etnice şi a unităţii politice a făgărăşenilor. Studiile istoricilor, articolele din presa vremii, documentele din arhivele Braşovului, crediţionale, procese-verbale, definesc construcţia arhitectonică a volumului. Istoric pasionat, prof. Ioan Mândrea a publicat lucrări în Revista de Istorie a Academiei Române, Revista Apulum, Cvmidava. În an aniversar, capitolul ,,1918 în Ţara Făgăraşului” încununează conştiinţa unui neam jertfelnic pentru ţară. Consiliul Naţional Român Comitatens din Ţara Făgăraşului a mobilizat populaţia în vederea participării la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia. Au fost desemnaţi ca delegaţi ai organizaţiilor şi cercurilor electorale 39 de deputaţi. Hotărârea unanimă a românilor din Ţara Făgăraşului de unire cu România, s-a exprimat prin aşa-numitele adeziuni colective care purtau semnătura a mii de locuitori, consemnează în volumul său, Ioan Mândrea. Adeziunea locuitorilor din Beşimbac, datată din 27 nov. 1918, ce purta numele ,,Hotărârea noastră” certifica hotărârea obştei poporului din această localitate de unire cu România: ,,În această hotărâre a noastră aşternem tot ce au dorit strămoşii noştri, tot ce ne încălzeşte pe noi, cei de faţă şi tot ce va înălţa pururea pe fiii şi nepoţii noştri” (extras din Arhivele Muzeului Unirii Alba-Iulia, Fond: Documentele Unirii, vol. IV, nr. , nr. 1448, p. 238). Acestor adeziuni li se alătură locuitorii din Viştea inferioară (300 de adeziuni), Viştea Superioară (1080 de adeziuni), Arhivele Muzeului Unirii Alba-Iulia, şi a altor comune. Din partea Făgăraşului şi a comitatului Ţării Făgăraşului au fost desemnaţi 39 de deputaţi, participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918. Patru au fost delegaţi ai instituţiilor bisericeşti (protopopii: Ioan Dan din Bran, Nicolae Borzea din Făgăraş, Valeriu Comşea din Făgăraş, Moise Brumboiu din Tohanul vechi); 6 delegaţi au reprezentat instituţiile culturale (Ioan Nossa şi Petru Tulbure din partea Despărţământul Astei din Bucium, Nicolae Borzea şi Ilie Beleuţă din partea Reuniunii Femeilor Române din Feldioara; George Dateş din Netotu, din partea Reuniunii Învăţătorilor gr. cat. din vicariatul Făgăraşului; 4 delegaţi au reprezentat gărzile naţionale române (sublocotenentul Ovidiu Popovici şi sergentul Iacob Flucuş din Bran, din partea Gărzii naţionale române din Bran, locotenentul George Cutean din Zărneşti şi sergentul major Elisei Măeruţ din Tohanul Vechi din Gărzii naţionale din Tohanul Vechi); alături de aceştia au fost desemnaţi 21 de delegaţi ai celor 4 circumscripţii electorale şi anume: 7 delegaţi aleşi în circumscripţia Făgăraşului (dr. Teodor Popescu din Făgăraş, Pompiliu Dan din Zărneşti, Nicolae Farcaş din Mândra, Dumitru Bălcăcean din Făgăraş, dr. Nicolae Șerban din Făgăraş; supleanţi: George Vlad din Făgăraş şi Ilarie Gonţea din Ţânţari); 8 delegaţi din circumscripţia Arpaşul de Jos (dr. Iosif Stoichiţă din Porumbacu, Vasile Bogdan din Arpaşul de Jos, Gheorghe Moldovan din Pojorta, Zevedei Arcaş din Voivodeni, Dănilă Gabor din Voila; supleanţi: Ioan Frăciu din Feldioara, Procopiu Benţia din Hurez, Ilie Balu din Noul Român); 1 delegat din circumscripţia Arpaşul de Sus (dr. Ioan Solomon din Porumbacul de Sus); 5 delegaţi din circumscripţia Tohanul Vechi (dr. Aurel Stoian din Bran, Aron Pană din Zărneşti, Spiridon Boita din Tohanul Vechi, Nicolae Râmbeţea din Poiana Mărului, Ioan Munteanu din Bran). ,,Am deosebita plăcere şi bucurie să mă adresez pe această cale cititorilor din Făgăraş şi zona Făgăraşului cu ocazia apariţiei cărţii ,,Drumul spre Unire. Acţiuni politico-naţionale ale românilor din Ţara Făgăraşului de la 1848 la 1918: Oameni şi fapte” la editura Libris din Braşov. Vă mărturisesc pe această cale că am realizat această carte din respect şi dragoste pentru această zonă istorică a ţării noastre, căreia cu mîndrie îi aparţin, acum cu ocazia aniversării Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Cartea a apărut într-un tiraj redus cu sprijinul moral şi financiar al Primăriei din Făgăraş din iniţiativa domnului Primar, Gheorghe Sucaciu căruia îi mulţumesc şi pe această cale. Cartea se bucură şi de o generoasă recomandare făcută de dl. prefect al judeţului Braşov dl. Marian Rosaliu sub forma argumentului istoric care a stat la baza realizării cărţii. Prin diferitele informaţi din documentele originale de arhivă, cartea prezintă numeroase acţiuni politico-naţionale organizate şi desfăşurate la Făgăraş în perioada marilor frământări politice ale românilor din Transilvania (1848-1918)” scrie autorul în Cuvîntul adresat locuitorilor Ţării Făgăraşului. (Prof. Viorica Bica)
