Zi de mare sărbătoare a fost joi, 27 decembrie a.c., de praznicul Sf. Ştefan, la Biserica din Hurez ce are hramul ,,Sf. Cuvioasa Paraschiva”. Întreaga comunitate a participat la slujba religioasă oficiată de preotul paroh Marius Cristian Neagu, iar la sfîrşitul acesteia lăcaşul a răsunat de colinde. Grupul vocal al Becleanului, Ceata de fecori, grupul de copii al satului au cîntat tradiţionalele colinde din Ţara Făgăraşului. Fostul preot al satului, Tudor Sicoe, a venit special de la Braşov însoţit de un grup vocal pentru a colinda comunitatea din Hurez, pe care a păstorit-o vreme de 8 ani. ,,Cu drag am mers la Hurez şi am colindat la biserică. A fost o zi înălţătoare şi pentru noi, dar şi pentru săteni. Îl felicit de preotul paroh al satului, pr. Marus Neagoe, pentru ceea ce face în sat. Prezenţa pr. Sicoe de la Braşov, fostul paroh al satului, a fost o surpriză plăcută şi îi mulţumim” a spus primarul comunei Beclean, Claudiu Motrescu.
Biserică veche de 150 de ani
Prima atestare documentară amintită de Antal Lukacs în cartea sa „Ţara Făgăraşului în Evul Mediu, în sec. XIII-XVII”, a fost în 1453. ,, Vladislav al II-lea întărea lui Stanciul Dijanul, alături de alte sate, a treia parte din Huhurezi, partea lui Stoian, pe care să le stăpânească împreună cu copiii şi nepoţii lor şi cu care să se înfrăţească toate ocinele (Stoian, Dragomir, Lal şi Codrea)”. Alte menţiuni despre sat găsim la mijlocul veacului următor, când sunt amintiți boierii din scaunul de judecată al Făgăraşului. Se crede că numele satului Hurez înseamnă „bufniţă”. Istoricul Nicolae Iorga afirma în lucrarea „Neamul românesc din Ardeal la 1906” că numele satului este după „huhurezul plângător al codrilor”. Românii din Hurez au ridicat în perioada 1863-1868 un lăcaș de cult închinat Sfintei Parascheva, preot paroh fiind pe atunci Ioan Cipu.
,,Biserica a fost ridicată în stil gotic, în formă de corabie, cu turlă deasupra pridvorului. Altarul este în formă pentagonală cu boltă la partea superioară. Naosul este fără absidă, în formă de navă, partea superioară fiind constituită din mai multe semi-bolţi şi arce despărţitoare, iar în interior se află şi contraforţi de susţinere a acestor arce. Pronaosul este, ca formă compartimentală, identic cu naosul. Zidăria este făcută din cărămizi cu var şi nisip” descrie Valeriu Literat această biserică în monografia sa dedicată bisericilor din Ţara Făgăraşului. Clopotul cel mare al bisericii datează din 1923 şi a fost cumpărat prin contribuţia credincioşilor hurezeni plecaţi în Statele Unite ale Americii, dar şi a celor din sat. Iconostasul actual, din stejar sculptat, a fost executat de meșterii Ioan Sasu şi Ioan Leancu, fii ai satului. În perioada 1997-2005 a fost paroh, preotul Tudor Sicoe, după care preotul Marius Cristian Neagu.
