Deşi cuvintele ,,apă” şi ,,hidrosferă” vizează acelaşi element alcătuitor al mediului nostru de viaţă pământeană, perspectiva asupra accepţiei lor diferă. Desemnând un element vital din natura înconjurătoare, ,,apa” este un vechi cuvânt latinesc, aparţinător vocabularului fundamental al limbii române. Când denumim ,,hidrosfera” acelaşi obiect îl desemnăm dintr-o perspectivă ştiinţifică, ca pe un domeniu de cercetare a uneia din resursele materiale ale activităţii umane. Cuvântul este un neologism, din categoria lexicală a termenilor ştiinţifici şi tehnici. Adică unul din cuvintele noi, în cazul de faţă împrumutat din franceză, iar acolo format pe baza elementului de compunere ,,hidro-”, preluat din limba greacă, unde înseamnă tot ,,apă”. Pentru acelaşi lucru limba română înregistrează încă un neologism format pe baza etimonului latinesc ,,aqua” (se citeşte ,,acva”), ,,apă”, în cuvinte precum: ,,acvariu”, ,,acvatic”, ,,acvacultură”. Dar neologismele compuse cu termenul ,,hidro-“ sunt mult mai numeroase şi cu o mai mare frecvenţă. Azi putem asculta zilnic un ,,buletin hidrologic”, cu interes mai cu seamă, în perioadele de ploi abundente sau secetă; fiecare din noi ştim care este rostul unei ,,hidrocentrale” sau ,,la construcţii, necesitatea unor bune ,,hidroizolaţii”.Dacă înţelegem că toate cuvintele modern construite cu ajutorul elementului lexical ,,hidro-“ spun ceva în legătură cu studiul sau exploatarea resurselor de apă, vom pricepe semnificaţiile a numeroase ramificaţii pornite de aici. Prin urmare un utilaj ,,hidraulic” va fi ceva în sfera pompării lichidelor, ,,hidroamelioraţiile” denumesc lucrări hidrotehnice de ameliorare a solului, ,,hidrobiologia” va studia organismele din mediul acvatic: plante:,,hidrocultură”, animale ,,hidrofaună”. Substanţele cu afinitate (atragere) pentru apă, cum este sarea, se numesc ,,hidrofile”, cele care nu posedă o asemenea trăsătură se numesc ,,hidrofobe”, iar la nivelul psihicului uman ,,hidrofobia” denumeşte teama patologică de apă. Omul a inventat mijloace motorizate pentru deplasarea pe apele de suprafaţă: ,,hridroavionul” este un avion astfel construit pentru a se menţine pe apă, ,,hidroglisorul” este o ambarcaţiune propulsată de o elice aeriană. Apa are un rol benefic nu numai când ne ,,hidratăm”, ci şi prin efectele ,,hidromasajului”, generate de mişcarea ei dirijată în jurul corpului nostru. (Prof. Liviu IOANI)
