Sf. Mare Mc. Irina
Irina a fost singura fiică a împăratului Liciniu. Numele dat de către părinți la naștere a fost Penelopa, Irina este numele pe care și l-a luat odată ce s-a convertit la credința în Hristos și s-a botezat. Dacă este vorba despre cezarul Liciniu, cumnatul împăratului Constantin cel Mare, sinaxarele vorbesc mai mult de partea spirituală decât de adevărul istoric.
- ,,Fata era de o frumusețe și o candoare neobișnuită, de aceea s-au luat măsuri să fie bine păzită și educată cu profesori de încredere, printre care și Apelian. În urma unor semne cerești, a căror explicare o primește de la Apelian, se va pregăti pentru botezul făcut de părintele Timotei. Prințesa Irina, imediat după botez, distruge toți idolii care o înconjurau. Ca pedeapsă, este aruncată de tatăl ei sub picioarele cailor, spre a fi zdrobită. Ea scapă, dar cel ucis de copitele cailor va fi tatăl ei, pe care ea îl va readuce la viață și el se botează” scrie Aurelia Bălan Mihailovici în lucrarea Dicționar Onomastic Creștin, confirmând ce spun Sinaxarele Bisericii.
Se știe însă că Liciniu s-a răzvrătit împotriva împăratului Constantin, a fost înfrânt, exilat în prima fază, apoi condamnat la moarte.
- ,,Constantin l-a trimis pe Licinius la Thessalonik și pe Martinianus în Cappadocia sub escortă pentru domiciliu forțat. Datorită unor suspiciuni de tentative de trădare și la cererea comandamentului armatei, ambii au fost condamnați la moarte în anul următor pentru a salva statul de alte războaie” spune Charles Matson Odahl în lucrarea dedicată împăratului Constantin, ,,Constantin și Imperiul creștin”.
Probabil că Irina a fost condamnată la moarte de către tatăl ei când acesta a reînceput prigoana împotriva creștinilor, după ce a rupt legăturile amiabile cu împăratul Constantin. Alți dregători importanți rămași după Liciniu impun păgânismul, deși se știa că împăratul Constantin începea să întărească creștinismul chiar și în cadrul aparatului de stat. Irina mai suportă o perioadă caznele la care este supusă de către dregătorul Sedechie și fiul acestuia, Sapor. Iese nevătămată din toate acestea și reușește să aducă mulți păgâni la credința în Hristos. Adusă în mod minunat la Efes, aici toți care o vedeau se încreștinau. Bătrânul dascăl Apelian i-a scris și minunatele ei fapte.
(Ștefan BOTORAN)
