A cincea campanie de săpături din ultimii ani, dedicată exhumării deținuților politici morți în penitenciarul-spital Târgul Ocna în anii dictaturii comuniste s-a derulat în perioada 5-9 octombrie 2020 de colectivul de arheologi condus de Gheorghe Petrov şi Marius Oprea. Campania s-a desfășurat anul acesta sub egida Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj (MNIT) și în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca urmare a politicii noului director al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România, Alexandra Toader, care a îndepărtat din institut pe Marius Oprea, Gheorghe Petrov și alți istorici, conform celor arătate de aceștia, în anul 2020 cercetările de la Periprava și Târgul Ocna s-au realizat sub egida AFDPR și pe baza fondurilor obținute din donații private. Conform unei evidențe bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 la penitenciarul din Târgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 843 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 73 au decedat în timpul detenției. Morții au fost înhumați într-un cimitir situat lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Înmormântările s-au făcut într-o zonă folosită în trecut mai mult pentru nevoile funerare ale penitenciarului. Trupurile defuncţilor au fost depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, nemarcate la suprafața solului. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, mulți dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului. În ultimele trei decenii, terenul unde au fost îngropați deținuții a fost cedat treptat credincioșilor din parohie, pentru locuri de veci. Ca urmare, gropile de înhumare au afectat, parțial sau integral, multe din mormintele deținuților și ale bolnavilor psihici.
Cinci campanii de săpături în cimitirul de la Tg. Ocna
În perioada 2011, 2013 şi 2018-2019 s-au organizat patru campanii de săpături când s-au executat 12 secțiuni arheologice, opt în incinta cimitirului și patru în exterior, fiind identificate și cercetate un număr de 59 de morminte dintre care 18 aparțineau unor foști deținuți. Pentru salvarea mormintelor de deținuți rămase încă neafectate de înhumările ulterioare, în perioada 5-9 octombrie 2020 s-a desfășurat o nouă campanie de săpături, care a constat în executarea unei secțiuni arheologice în spațiul împrejmuit al cimitirului (S.13 = 2,90 m x 2,70 m), fiind verificată și cercetată o suprafață de 7,83 metri pătraţi. S-a verificat prezența unor posibile înmormântări de deținuți pe terenul viran situat în partea de sud-est a cimitirului, aici fiind practicate trei secțiuni de control. În secțiunea practicată în cimitir au fost descoperite un număr de 14 morminte dintre care cinci aparțin unor deținuți, înhumați câte doi în gropi comune și unul într-o groapă individuală, scheletele a trei defuncți fiind însă deranjate parțial de morminte ulterioare. În cele cinci campanii de cercetări arheologice au fost descoperite în total 73 de morminte dintre care 23 sunt considerate că aparțin unor deținuți. Toate rămășițele pământești ale deținuților au fost extrase și recuperate, fiind introduse în circuitul oficial al expertizelor medico-legale, al analizelor antropologice și a testelor de genetică umană.
Acţiune recuperatorie
Acţiunea de la Târgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, așa cum se știe, ultima formă de justiție omenească posibilă. Cazul deținuților politici morți în penitenciarul de la Târgu Ocna și al locului unde acestea au fost înhumate face obiectul unui dosar de cercetare penală, deschis la Secția Parchetelor Militare ca urmare a unei sesizări oficiale înaintate de către IICCMER în anul 2018, sub mandatul președintelui executiv Radu Preda. Pe lângă răspunderea penală ce poate să revină unor persoane din fosta Securitate și din administrația penitenciarului care se pot face vinovate de moartea acestor oameni, un scop important al acestui demers este de a se putea identifica osemintele ce au fost și care vor mai fi recuperate în următoarele campanii de săpături arheologice. Activitățile de cercetare s-au desfășurat în prezenţa procurorilor militari însărcinați cu cercetarea penală a cazului. Finanțarea campaniei arheologice a fost asigurată integral, prin intermediul Fundației Doina Cornea Cornea din Cluj, din contribuțiile unor donatori, persoane fizice, însă majoritatea fondurilor necesare au fost primite de la Asociația Ad Caritatis din Bistrița. AFDPR face și pe această cale un nou apel către rudele și urmașii victimelor care au decedat în Penitenciarul din Târgu Ocna, precum și către toți cei care au cunoștință despre astfel de persoane, pentru a-l contacta direct pe responsabilul șantierului arheologic, domnul Gheorghe Petrov (tel. 0721400396), în vederea îndrumării acestora către autoritățile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.
