Biserica ,,Sfinții Mihail și Gavril“ din Viștea de Jos, unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din Țara Făgărașului, are mari șanse să fie restaurată. Proiectul Primăriei Viștea a fost selectat pentru finanțare.

  • ,,Cu deosebita bucurie, vă comunicăm faptul că am fost selectați pentru finanțarea proiectului ,,Restaurarea Bisericii Ortodoxe Sfinții Mihail și Gavril din localitatea Vistea de Jos’’, prin programul de finanțare europeană, gestionat de Regiunea Centru Alba-Iulia: ,,Conservarea, protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural UNESCO și de clasa A’’. Valoarea acestei investiții este de un milion euro.  Proiectul de restaurare a fost depus printr-un acord de parteneriat între Primăria Viștea și Parohia Ortodoxă Vistea de Jos, Comuna Viștea având rolul de lider de proiect“ explică Florin Ioani, primarul comunei Viștea.

Proiectul vizează restaurarea totală a monumentului istoric, clasificat în categoria A de importanță națională. Obiectul acestui proiect constă în restaurarea propriu-zisă interior-exterior, restaurare pictură, precum și evenimente, activități care au ca   scop introducerea acestui lăcaș de cult pe harta obiectivelor turistice din Țara Făgărașului.

Istoria bisericii

Biserica din Viștea de Jos se numără printre cele mai vechi biserici ortodoxe păstrate din Țara Făgărașului, stiăulându-se anul 1487. Cercetătorii Antal Lukacs și Ștefan Popescu Dolj au desfășurat aici lucrări arheologice prin anul 2000, caz în care  susțin, pe baza unor elemente stilistice și structive, că biserica ar fi datată către anul 1500, formând, alături de biserica din Voivodenii Mari, un orizont care se leagă de perioada stăpânirii domnilor munteni în ducatul făgărășean.

  • ,,Părțile cele mai vechi au fost considerate a fi naosul și absida. Nava, acoperită cu o boltă în leagăn, cu câte două contraforturi puternice pe laturile de nord și de sud, elemente considerate de tradiție romano-gotică. Sunt amintite numai două uși la altar, iar un element foarte important îl constituie   absida de formă semicirculară în interior și poligonală în exterior, considerată una din primele manifestări ale influențelor arhitecturii din Țara Românească.   În secolul al XIX-lea biserica a fost mărită prin extinderea navei și adăugarea unui turn. În zona de contact dintre cele două monumente, pe latura de nord, se păstrează urmele clare ale unei fracturi în zidărie. Biserica are o frescă pe toată suprafața (pereți și bolți) executată în 1818 de zugravul Pantelimon (așa cum reiese din pomelnicul existent în altar), frescă existentă pe zona care se consideră a fi prima fază a monumentului. Zidurile porțiunii vechi nu mai au nici o urmă de frescă anterioară celei de la 1818. Biserica din Viștea de Jos are cel puțin trei faze de construcție, că înainte de monumentul acesta a mai existat o altă biserică, de zid sau de lemn. Fundația lor se suprapune peste un mormânt, fără să-l deranjeze, dovadă a faptului că la ridicarea bisericii funcționa deja un cimitir“ consemnează cercetătorii  Antal Lukacs și Șerban Popescu Dolj. (Lucia BAKI)

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here