Interviu. Gabriel Vâju, directorul CCI Făgăraş: Făgăraşul arată ca o comună. ,,Strategia de dezvoltare a Făgăraşului, 62% copy paste”

•    ,,Scumpirea tarifelor la salubritate, o mare greşeală”

•   Proiecte de un million de euro pentru firmele private din Ţara Făgăraşului

•  Municipalitatea nu susţine mediul de afaceri

•  ,,Proiectele primăriei pentru mediul de afaceri, cinci magazine, dar numai două funcţionează”

Făgăraşul n-a ajuns la nivelul de dezvoltare aşteptat de cetăţeni, deşi autorităţile locale se laudă la tot pasul cu ,,strategii” noi, cu proiecte europene  finanţate şi contracte semnate. Ceea ce văd contribuabilii făgărăşeni sunt scumpiri de taxe, taxe noi inventate, locuri de muncă puţine, firme care trag obloanele,  localnici care în continuare pleacă peste graniţă,  servicii publice de slabă calitate, un spital care lucrează pentru conducere şi personalul medical şi nicidecum  pentru pacienţii săi şi lista ar putea continua. Pandemia a afectat şi mai mult economia Făgăraşului, dar nu a atins mediul bugetar, care, cu ,,voia” decidenţilor  a beneficiat şi de sporuri generoase adăugate la lefuri. Între mediul privat şi cel plătit din banii contribuabililor s-a adâncit an de an  prăpastia veniturilor,  de parcă ultimii  ar fi fost mai ,,afectaţi” de pandemie decât angajaţii de la privat, deşi şi ei sunt în prima linie. Pentru a analiza aceste situaţii, Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu Gabriel Vâju, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Făgăraş. Anul 2020, al pandemiei, a afectat şi mediul de afaceri din Ţara Făgăraşului, primul domeniu fiind de  bună seamă HORECA. Aşa cum spune Gabriel Vâju, Făgăraşul are un singur hotel, deci urmările nu sunt atât de grave ca în alte localităţi. În schimb, directorul CCI Făgăraş critică strategia de dezvoltare a Făgăraşului care nu este altceva decât ,,copy paste”, spune el,  şi care nu va schimba faţa municipiului nici măcar peste câteva decenii pentru a ajunge, de exemplu, la nivelul municipiului Oradea. Vâju se declară sceptic în privinţa  contractelor europene semnate de primărie, exemplificând  prin proiectele  întocmite de aceasta şi destinate mediului de afaceri,  care au însemnat înfiinţarea a cinci magazine din care doar două mai funcţionează. Mai mult, consideră că Făgăraşul arată ca o comună, unul dintre motivele ce l-au determinat să se mute la sat, deşi de 62 de ani a locuit în Făgăraş.  O statistică a dezvoltării economice a Făgăraşului şi Ţării Făgăraşului , în interviul următor.

Mai multe radieri de firme decât în 2019

Reporter: 2020 a fost un an dificil pentru mediul de afaceri. Care a fost situaţia în Făgăraş şi Ţara Făgăraşului?

Gabriel Vâju: În ultimii 5 ani totul este dificil pentru mediul de afaceri în Făgăraş.

R.: Multe firme au tras obloanele şi şi-au trimis angajaţii în şomaj. Cât de gravă a fost situaţia în Făgăraş?

G.V.:  Din punctul de vedere al statisticii se pare ca nu a fost foarte gravă, comparativ cu 2019. Prin comparatie cu 2019 când am avut la nivel de judet 98.012 de înmatriculări, din  care 27.882 PFA şi Intreprinderi Individuale restul SRL, şi 46.601 radieri de firme, în anul 2020 situatia este următoarea: 102.126 de înmatriculări (29.065 PFA şi II, restul SRL) şi 48.418 radieri. La nivelul Ţării Făgăraşului, inclusiv municipiul Făgăraş situatia este:

• 2019 – 13722 înmatriculări (3.904 PFA) şi 6.524 radieri
• 2020 – 14297 înmatriculări (4.069 PFA) şi 6.778 radieri

Nu deţinem date referitoare la concedierile făcute de către antreprenori.

Un singur hotel în Făgăraş

R.: Ce domenii de activitate au fost mai afectate de pandemie în Ţara Făgăraşului şi Făgăraş?

G.V.:  Tot mediul de afaceri a fost afectat. Ca în toată lumea cei mai afectaţi au fost cei din HORECA (aici mă bucur că avem doar un singur hotel în Făgăraş). Pensiunile şi agropensiunile din Ţara Făgăraşului au încă de suferit pentru că în acest moment nu avem o strategie locală de susţinere a acestei activităţi deşi avem organizaţii care şi-au propus aşa ceva, aici mă refer la PROTURISM Ţara Făgăraşului şi la Asociaţia primarilor.

R.: Măsurile adoptate de autorităţi au ajutat în mod real mediul de afaceri?

G.V.: Dacă vă referiţi la măsurile adoptate de guvern pot să vă spun că puţine firme din Ţara Făgăraşului au depus solicitări; noi am ajutat 12 firme să depună cereri de finanţare.

R.: În ce măsură  s-au implementat măsurile promise?

G.V.: Date oficiale au cei de la AIPPIMM Brasov.

Municiplitatea nu s-a implicat în susţinerea mediului de afaceri

R.: Consideraţi că  Municipalitatea  s-a implicat în susţinerea mediului de afaceri în 2020? În ce măsură?

G.V.:  Dacă vă referiţi la Făgăraş, eu nu am cunoştinţe despre astfel de demersuri (cred ca nu din cauza faptului că lucrez “de acasa”). Stiu doar că primăria a implementat un proiect pentru susţinerea antreprenorilor din Fagaras,  iar după ce s-au cheltuit niste milioane de lei pe salariile celor implicati în proiect, s-au înfiintat 5 magazine în Făgăraş din care mai functionează două.  Asta este  grija Primăriei Făgăraş faţă de antreprenorii locali.

,,Nu vor fi schimbări întrucât la Făgăraş este un mod de gândire feudal”

R.: Au fost alegeri în 2020.  Vor  aduce o schimbare în bine aceste alegeri pentru comunitatea făgărăşeană?

G.V.:  Sper să ne aducă schimbări mai ales în calitatea vieţii din Făgăraş. Insă, după cum au ,,plecat la drum” speranţa tinde spre zero. Nu vor fi schimbări întrucât la Făgăraş este un mod de gândire feudal.Atâta timp cât nu reuşim să lăsăm deoparte orgoliile personale, schimbările nu vor exista pentru că avem un mod de gândire feudal. Nu ,,dezbaterile publice” cu iz electoral şi nici ideile ,,năstruşnice” de a ne declara inviolabili la pandemii,  nu ne vor aduce  ceea ce ne dorim: ,,viaţa sănătoasă într-un corp sănătos” ca să putem face afaceri.

,,Scumpirile tarifelor la salubritate, greşeli mari”

 R.:  S-a dat startul sumpirilor la servicii şi la mai toate produsele. La Făgăraş, de exemplu, s-au majorat tarifele la salubritate. Cum comentaţi?

G.V.: Sunt GREŞELI mari. În cinci ani (pe vremuri i se spunea cincinal) un inginer împreună cu specialiştii din domeniu angajati prin concurs, ar fi trebuit să găsească solutii de genul:

•  arderea deşeurilor umede şi producerea de energie electrică pentru iluminatul public;
•  contorizarea cu mijloace IT a ridicării deşeurilor pe categorii;
•  dotarea utilajelor de colectare a deşeurilor cu aparatură de inventariere a deşeurilor pe categorii şi plătitor. Lista poate continua….

Un million de euro, proiectele firmelor din Făgăraş

R.:  Câte proiecte europene au fost realizate în 2020 de făgărăşeni? În ce domenii de activitate?

G.V.:  Din media locală am aflat că cele mai multe proiecte au fost depuse şi ,,semnat contractul” de către Primăria Făgăraş. Antreprenorii nu s-au înghesuit la accesarea fondurilor pentru că această operaţiune este încă foarte birocratică şi descurajatoare. Noi am ajutat şi consiliat 14 firme care au depus cereri de finanţare pentru aprox.1.000.000 euro.

,,Aparatul bugetar este imens, iar din punct de vedere al productivităţii munci, tinde către zero”

R.:  Care  sunt cei mai mari angajatori din Făgăraş?

G.V.:  Spitalul Municipal Fagaras care are cca 500 angajati (sursa: presedintele CA). Dintre privaţi cel mai mare angajator este S.T.I. International 450 de angajaţi.

R.:  Este o discrepanţă majoră între bugetari şi angajaţii din mediul privat, referindu-ne la salarii. Cum comentaţi?

G.V.: Nu cel care face legea are dreptate ci cel care o aplică; aparatul bugetar este imens iar din punct de vedere al productivităţii munci, tinde către zero.

,,Făgăraşul arată ca o comună”

R.:  Cum vedeţi Făgăraşul în viitor, 2021, 2025, 2030?

G.V.:  Faptul că Făgăraşul arată ca o comună (m-am născut şi am trăit 64 de ani în Făgăraş) mă face să-mi schimb domiciliul  la Recea, deşi am luat în calcul şi pandemia. Dacă vom continua pe aceeaşi “strategie”, Făgăraşul nu poate să ajungă la nivelul unui municipiu gen Oradea niciodată, nu în 2030.

,, Este cam mult de muncă, iar bugetarii sunt greu de urnit”

R.: Care ar fi direcţia în care trebuie să se îndrepte Făgăraşul în viitor?

G.V.: Ar trebui să ne axăm pe bogaţiile naturale ale zonei: apa de munte, aerul curat, Munţii Făgăraşului, tradiţiile şi mâncărurile tradiţionale şi de ce nu, să schimbăm modul în care facem politică. Eu aş propune, că tot este de actualitate, să creăm o ZONĂ METROPOLITANĂ  a Făgăraşului care ar duce sigur la crearea de locuri de muncă şi implicit la creşterea calităţii vieţii şi a bunăstării. Este cam mult de muncă, iar bugetarii sunt greu de urnit.

Strategia Făgăraşului este 62% ,,copy paste”

R.:  Credeţi că autorităţile locale din Făgăraş au o strategie pe termen scurt, mediu şi lung pentru dezvoltarea Ţării Făgăraşului?

G.V.: Sigur au o strategie, pentru că am citit-o: este 62 % “copy paste”,  deci foarte greu de implementat în Ţara Făgăraşului. (Lucia BAKI)