Fraudarea banului public  în pandemie

•   DNA va ancheta 1.100 de firme pentru posibila fraudare a banului public prin granturile nerambursabile  alocate prin programul Măsura 3 de Ministerul Economiei

•   Banii erau destinaţi susţinerii firmelor în pandemie cu 500 milioane de euro

Ministerul Economiei bãnuieşte cã programul de granturi nerambursabile denumit ”Mãsura 3 pentru IMM-uri” a fost fraudat în perioada 28-29 ianuarie 2021, caz în care a fost depusã o plângere la DNA.  ,,Din plângerea penalã reise cã foarte multe societãţi comerciale au aplicat în program şi au aplicat cu succes în ultimele douã zile de înscrieri. Aceste firme, sã le spunem norocoase, au ştiut ce procente, ce cifre sã treacã în aplicaţie ca sã între la limitã înaintea altora. Au ştiu sã obţinã granturi bune, unde finanţarea proprie sã fie cât mai micã”, a explicat surse din partea instituţiilor implicate în aceastã nouã anchetã a DNA citate de Europa Liberã. Este vorba despre o fraudare a   programului de 500 de milioane de euro de sprijinire a firmelor afectate de pandemie. Statul român a acordat finanţãri de pânã la 200.000 de euro din proiectele firmelor care s-au înscris în Programul Mãsura 3. O condiþie era ca societãţile sã asigure  din surse proprii o parte din proiectul propus pentru granturile publice.  În documentele primite de procurori se precizeazã cã 1.100 de firme au depus aplicaţii suspecte, cu 48 de ore înainte de finalizarea proiectului. Toate cele 1.100 de firme au ştiut ce numere sã completeze în aplicaţie ca sã primeascã banii statului, dar sã aibã şi cel mai mic procent posibil de finanţare proprie în proiecte.

 Despre Mãsura 3, pe scurt

Programul ,,Măsura 3” înseamnă de fapt acordarea unor granturi nerambursabile pentru proiecte specifice propuse de firme pentru a-şi mări producţia în următorul an. Statul nu acordă întreaga finanţare a unui proiect, ci doar o parte, restul banilor trebuie investiţi de firmă pentru a dezvolta investiţia propusă. Măsura 3 este un proiect lansat de guvernul Orban în urma aprobării schemei de ajutor de stat instituită prin OUG 130 din iulie 2020. Granturile pentru companii vin din fondurile europene, mai precis din Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. Deci banii provin din finanţări europene. În perioada de înscriere, dintre 3 decembrie şi 29 ianuarie, au aplicat 27.736 de firme. Finanţările publice cerute de societăţi se puteau încadra  între 50.000 şi 200.000 de euro. Aceste planuri de investiţii au fost departajate după trei criterii: rentabilitatea firmei, procent de cofinanţare a proiectului, raport între grantul cerut şi profitul operaţional al firmei. Însă criteriile erau destul de generale şi în consecinţă mii de firme au obţinut punctaj mare.  Dintre două firme care aveau acelaşi punctaj, primea finanţare de la stat cea care susţinea că va asigura din surse proprii un procent mai mare pentru investiţie.  Astfel era important pentru un aplicant să intuiască care este cel mai mic procent pe care trebuie să-l precizeze în aplicaţie pentru propria finanţare şi care să-i permită să primească banii de la stat.

Suspiciunile din plângera penală

Din sesizarea primitã de procurorii DNA, conform sursei citate,  reiese cã în ultimele 48 de ore sesiunii de înscrieri 1.100 de firme au depus proiecte câştigãtoare şi care au ştiut la o limitã de maxim 3% ce procent de cofinanţare sã treacã pentru a primi grantul de la Ministerul Economiei cu o contribuţie personalã cât mai micã. Ca un exemplu pur întâmplãtor, o firmã din Cluj-Napoca a trecut cu şase ore înainte de închiderea înscrierilor un proiect în care a trecut cã asigurã o cofinanţare de aproape 62%, când limita din acel moment era de 61% pentru Regiunea Vest. Din sesizare nu reiese cã Ministerul Economiei are indicii asupra persoanelor vinovate. Claudiu Nãsui anunţase în 11 februarie, într-o postare pe Facebook, cã existã persoane care ar fi divulgat informaţii-cheie din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile. Platforma Programului Mãsura 3 a fost administratã de Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS). Programul a fost iniţiat de Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei pânã în decembrie 2020. Acum acesta este ministru al Energiei din partea PNL.

 Ce se cere în sesizarea DNA  

•   sã confirme dacã date din platformã au fost divulgate.
•   dacã persoane din STS sau Ministerului Econmiei
•  câte din cele 1.100 de firme norocoase au profitat de pe urma informaţiilor scoase din platformã

Din proiectele depuse pânã pe 28 ianuarie (20.000) au ieşit câştigãtoare doar 1.000 de aplicaţii, iar din proiectele depuse dupã 28 ianuarie (7.850) au ieşit câştigãtoare 2.000 de aplicaţii.  Bugetele programului a fost împãrþit pe regiuni. Judeþul Braþov a fost cuprins în Regiunea Centru alãturi de judeþele Mureº, Sibiu, Covasna, Harghita, Alba.  Pentru  Regiunea centru  s-au înscris:

•  135 de firme suspecte din 3897 de societãţi care s-au înscris
•  416 de firme câştigătoare de granturi nerambursabile
•  Bugetul alocat pentru Regiunea Centru a fost în valoare totală de 271.883.528 lei;
•   ultimul procent de finanţare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 52,63%

Proiectul ar putea fi anulat şi reluat

„100% Transparenþã. Am supãrat mulþi oameni din sistem în momentul în care am spus adevãrul. Am spus adevãrul   despre faptul cã mãsura 3 nu îºi atinge scopul. Nu îºi atinge scopul pentru cã ajunge sã finanþeze în proporþie de peste 50% imobiliare. ªi nu doar atât,   suspiciunile de fraudã  sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuþia aceasta ºi cu premierul ºi i-am propus un curs de acþiune. ªtiu cã adevãrul doare, dar singura noastrã ºansã dacã vrem sã salvãm România este mãcar sã spunem adevãrul ºi sã fim foarte transparenþi cu ce gãsim în ministere. Nu sã menþinem butaforii. Cei care au divulgat date cheie (în speþã procentul de cofinanþare de la limita eligibilitãþii) au comis fapte penale ºi vor suporta consecinþele”, a spus Claudiu Nãsui dupã ce a reclamat nereguli în acest proiect. Reprezentanţii firmelor cer reluarea proiectului.

 Lista,,norocoşilor” din Regiunea Centru care au devenit suspecţi în ancheta DNA

Europa Liberă a publicat LISTA NOROCOȘILOR CARE AU DEVENIT SUSPECȚI ÎN ANCHETA DNA. Precizăm aici că, probabil, cea mai mare parte a societăţilor din această listă nu au legătură cu fraudarea sistemului, ci doar au depus întâmplător aplicaţii în ultimele 48 de ore ale programului.

1. Recycling Prod S.R.L. 2. Studio T Arhitect Srl 3. Ghidali Transport S.R.L. 4. Andesit-Impex Srl 5. R.D. Restaurante S.R.L. 6. Merino Partners S.R.L. 7. Civil Construction Srl 8. Maco Construct Srl 9. Horeca Băuturi Srl 10. Dhc System Srl 11. Sazy Mester Srl 12. Sazy Trade Srl 13. R.M.T. Solid Home Srl 14. Rapid Service Mures S.R.L. 15. Transilvania Automobile S.R.L. 16. Iris Wedding S.R.L. 17. Roven Martes Srl 18. Weldex Service Srl 19. Rodany 2003 Srl 20. Vlarina S.R.L. 21. Alex Agrocom Impex Srl 22. Vila Sibiu Horeca Srl 23. Mekaro Resurse S.R.L. 24. Medical Dialine Srl 25. Royal Dru Srl 26. Blema Trans Srl 27. Imcop S.R.L. 28. Rapid Agregate S.R.L. 29. Pai Agrocomplex Srl 30. Aromatics S.R.L. 31. Opticristal Consult Srl 32. Consus Electric Srl 33. Marema Trans Srl 34. Centrul De Evenimente Yaz Srl 35. Turbo Rail Service Srl 36. Ahet Srl 37. Bia Logistik S.R.L. 38. Noian Impex Srl 39. Blue Fenix Srl 40. Karma Imobiliare S.R.L. 41. Conimur Srl 42. Novita Turism Srl 43. Hermannstadt Rentals S.R.L. 44. Mariado Turism Srl 45. Expres Sib Srl 46. Bogdan & Iulia Instal Srl 47. Cătălin Trans Srl 48. Brasov Sped S.R.L. 49. Aria Clinic Srl 50. Epimag Srl 51. Consama Team S.R.L. 52. Q Power Heat Systems Srl 53. Polimed Dacia Srl 54. Vaya Business Srl 55. Mario Orlat Srl 56. Seda-Invest Srl 57. Promos-Rg Srl 58. R.S. Activ Srl 59. Hailamunte S.R.L. 60. Pascal Srl 61. Prestand Concept Srl 62. Xux Investment Srl 63. Old Care Angel S.R.L. 64. Holistion Software Consulting S.R.L. 65. Draupnir S.R.L. 66. Matteo Grup Srl 67. Sgt Turism S.R.L. 68. Volotea Accent Development S.R.L. 69. Pavamond Srl 70. Cris Digital Branding S.R.L. 71. Auto Help Alba Srl 72. M&M Mely Mar Srl 73. Tmf Srl 74. Aly All Fashion Srl 75. Casa Petrina Srl 76. Berco System S.R.L. 77. Kemtek S.R.L. 78. Best Concept Events Srl 79. P & P International Srl 80. Hotelpoint Srl 81. Dmx Construction S.R.L. 82. Imo Creativ S.R.L. 83. Xux Floor S.R.L. 84. Iaconi Dental Clinic Srl 85. Eastside Srl 86. Set Up Rental Srl 87. Wind Soft International Srl 88. Kreis Mechanik Cnc Srl 89. Cosmy’s Serv Srl 90. Ronim S.R.L. 91. Regalina Plant Srl 92. Muresul-Drambar S.R.L. 93. Europexpres Srl 94. Sun Aqua Srl 95. Angyos Si Asociatii Srl 96. Ifa Cons Srl 97. Macrea Events Srl 98. Moyde S.R.L. 99. Indrad Serv Star S.R.L. 100. Hendrix Pub S.R.L. 101. Morrison Cafe S.R.L. 102. Cominter Dumbrava Impex Srl 103. Klima Srl 104. As Consulting Invest Srl 105. Rotecom-Glass S.R.L. 106. Agrement Sea Srl 107. Daflog Srl 108. Elite Investment Team S.R.L. 109. Drinks Harghita Srl 110. Fria Technic Weld S.R.L. 111. Amiand House Srl 112. Domino Construct Instal S.R.L. 113. Ifn Dracena Srl 114. Terra Bild Srl 115. Ingstroy Construct S.R.L. 116. Comidor Trust Srl 117. Tdm Focus Tech Srl 118. Ameda Best Food Srl 119. Sonopromed S.R.L. 120. Vestificina Srl 121. Tempo Consult Srl 122. Sopa Consulting Srl 123. Olarys S.R.L. 124. Auto Novex Sa 125. Agrofitopest Srl 126. Plant Afin L.M. Srl 127. Dental New Protetic Srl 128. Uropromed Srl 129. Exclusiv Intermed S.R.L. 130. Construct Business Project Srl 131. Felix Em Srl 132. Hunnia-Huntanya Srl 133. Afrodita & Melihata Srl 134. Jescala Art Dent Srl 135. Acasă La Dracula Srl