Foto. Iulian Cosma, ghidul montan îndrăgostit de Munţii Făgăraşului. Creasta Făgăraşilor, atracţia turiştilor

•   Turişti din toată lumea vin în România pentru a face creasta Făgăraşilor şi pentru a-şi petrece concediul în sălbăticia din masiv

•   Peisajele, ciobanii cu turma de oi şi cabanele montane sunt imaginile imortalizate de turişti

•   ,,Un turist din Elveţia a scris o carte despre munţii noştri, căreia i-a pus titlul ,,Pe urmele lui Dracula” spune Iulian Cosma

Sălbăticia Munţilor Făgăraş atrage anual turişti din toate colţurile lumii. Sunt cei mai impresionanţi munţi din România, iar creasta lor  şi vârfurile de peste 2500 m sunt unici în lume. Cel puţin aşa susţine Iulian Cosma din Făgăraş, ghidul montan care însoţeşte  grupuri de turişti pe văile, vârfurile şi pe creasta Făgăraşilor.  ,,Străinii vin în România să vadă creasta Făgăraşului pentru că este singura creastă din Europa la peste 2000 de metri pe care mergi consecutiv între 5 şi 7 zile fără se te întorci în acelaşi punct” explică Iunian Cosma. Suprafața totală acoperită de munții Făgărașului este peste 2.400 km², fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât a munților Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgărașului se găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu 2.544 m, Negoiu cu 2.535 m, Viștea Mare cu 2.527 m, Călțun-Lespezi cu 2.522 m, Vânătoarea lui Buteanu cu 2.507 m, Cornu Calțunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, Dara cu 2.501 m. Există, de asemenea, 42 de vârfuri având peste 2.400 m și mai mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m. Aceste vârfuri sunt separate între ele prin șei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m). Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, l-au determinat pe   savantului francez, Emmanuel de Martonne, să atribuie, la 1907, masivului Făgăraş denumirea de ,,Alpii Transilvaniei.   „Cei mai semeţi, cei mai înalţi, cei mai glaciaţi, cei mai alpini şi cei mai puţini orizontali” după cum zicea marele geolog Marcian Bleahu.   Creasta Principală, cea care fascinează pe orice iubitor de drumeţii montane are  lungimea, în linie dreaptă între Turnul Roşu la Rudăriţa, de 70 km, iar lăţimea ajunge la 40 km. Iulian Cosma a urcat prima dată în masiv la 6 ani, însoţindu-şi tatăl, un împătimit al mutelui. De atunci nu s-a mai despărţit de Munţii Făgăraş. La cei 46 de ani îşi petrece cel puţin jumătate din an pe creste, dar alături de grupurile de turişti care apelează la serviciile lui de ghid montan.

Inginerul pasionat de munte

De două decenii este ghid montan, dar a urcat pentru prima dată în Munţii Făgăraşului la 6 ani. Iulian Cosma este un făgărăşan de 46 de ani, inginer de profesie, dar pasionat încă de mic de munte şi de natură. A ajuns să-şi transforme pasiunea într-o afacere de succes când s-a decis să înfiinţeze  o agenţie de turism în Braşov cu scopul de a organiza  drumeţii montane.  Astăzi, 99% dintre turiştii care apelează la serviciile lui Iulian, sunt din toate colţurile lumii. Toţi sunt impresionaţi de Munţii Făgăraşului şi bat mii de kilometri pentru a se aventura pe crestele şi văile unui masiv muntos sălbatic. Indiferent de anotimp, Iulian are grupuri de turişti pe care-i conduce pe traseele din Munţii Făgăraş. ,,Am avut un turist din Alaska care a văzut o poză cu Munţii Făgăraşului şi a venit în România   să schieze. Majoritatea turiştilor străini vin  în România pentru o tură de creastă în  Munţii Făgăraşului şi nu ţin cont de  infrastructura turistică. Pentru ei contează natura şi  peisajele din masivul Făgăraş  care sunt de nedescris. Turiştii străini sunt atraşi de sălbăticia munţilor noştri” explică Iulian Cosma.

 Peripeţii la eclipsa de soare din 1999

Iulian  petrece cel puţin 180 de zile pe an pe potecile Munţilor Făgăraş indiferent  de anotimp alături de grupurile de turişti străini. ,,Practic această meserie din luna august 1998 când am condus primul grup de turişti în Munţii Făgăraşului. Erau doi studenţi nemţi care au venit în România să admire eclipsa totală de soare, iar aici la noi, pe creastă, expunerea era  maximă. Am stabilit traseul  pe Valea Viştea Mare, Vârful Moldoveanu şi Cabana Podragu care a fost agreat de cei doi tineri.  Nu voi uita niciodată această drumeţie pentru că în noaptea de 10 spre 11 august 1998 a fost o furtună mare, iar grindina şi vântul  ne-au rupt corturile şi toţi am fugit să ne adăpostim în cabana Podragu’’ a explicat Iulian Cosma.

Cresta Munţilor Făgăraş şi Vârful Moldoveanu, atracţiile turiştilor

Iulian respectă  deviza ,,clientul nostru, stăpânul nostru”, dar impune şi anumite reguli pe care clienţii trebuie să le respecte. În primul rând, fiecare turist trebuie să-şi care ruxacul cu cele necesare. Dar fiecare traseu şi grup de turişti  înseamnă pentru Iulian o nouă experienţă. ,,Toate turele montane sunt personalizate şi ne adaptăm la ceea ce vrea clientul. Majoritatea turiştilor care au apelat la serviciile noastre călătoresc foarte mult în lume, şi curios, în  lista lor de călătorii  erau şi Munţii Făgăraşului. Mulţi dintre ei vor să mergă cu cortul, dar am avut şi turişti, destul de rar, care au preferat să fie cazaţi din cabană în cabană.  Regula noastră este clară, fiecare turist  îşi cară ruxacul cu cele necesare. Toţi vor să facă creasta, să ajungă pe Vârful Moldoveanu, dar drumeţiile de pe  creasta alpină nu sunt uşoare. Am avut cazuri când unii  turişti nu au rezistat fizic la traseul propus şi am atunci am fost nevoit să-l schimb. Am ales uneori  o rută în Munţii Bucegi astfel încât turiştii să-şi petreacă zilele de  concediu  aşa cum şi-au dorit, dar la alte cote” a mai exlicat  Iulian Cosma.

Grup din Hong-Kong

A apelat la serviciile lui Iulian şi un grup de profesoare din Hong-Kong. După ce au colidat odată masivul cu potecile, văile şi vârfurile lui, dăscăliţele au mai revenit   încă 3 ani la rând pentru a-şi petrece concediile în România. ,,Grupul de femei din Hong -Kong a ajuns prima dată în România în anul  2015 şi a vrut  să facă traseul de creastă din Munţii Făgăraşului. Au fost impresionate de tot ceea ce au văzut în masiv şi de serviciile noastre şi de aceea au revenit  în România patru ani la rând. În 2019 a fost ultimul an când au petrecut două săptămâni în România. Atunci am făcut un tur prin ţară şi au vizitat: Delta Dunării, Munţii Bucegi, Bucovina, Maramureşul, dar şi alte destinaţii. M-au anunţat că în 2022 vor reveni, dar atunci vom pleca în Slovenia’’ a mai spus Iulian.

,,Am organizat o tură de creastă doar pentru un turist”

,,În anul 2011, în sezonul de vară, am avut o turistă din Australia care şi-a planificat concediul cu doi ani înainte pentru a fi sigură că va ajunge pe creasta Munţilor Făgăraş. A fost o tură montană de cinci zile când am parcurs 80 – 90 de kilometri cu corturile în spate. Am plecat din Cantonul  Rudăriţa şi am ajuns la Sebeşul de Sus, cu alte cuvinte am făcut toată creasta Munţilor Făgăraş în cinci zile. Femeia respectivă avea condiţie fizică bună, ştia ce înseamnă golul alpin pentru că a mai fost  în multe drumeţii montane  în alte 20 de tări. Australianca  a revenit în România şi în  2013 pentru a schia  la Bâlea şi pe Valea Sâmbetei’’ a mai spus Iulian.

Fascinaţi de peisaje

Un grup de 27 de studenţi însoţiţi de profesori şi medici de la Universitatea Cambridge au venit să facă creasta Munţilor Făgăraş. ,, Cel mai numeros grup l-am avut în anul 2007 din Anglia. Am împărţit grupul în două, unii au fost cazaţi în Ucea de Sus la rude mele, iar cu  ceilalţi am plecat la o tură montană de 10 zile pe creasta Munţilor Făgăraş. Am parcurs aproape 100 de kilometri, iar turiştii au fost  foarte încântaţi de privelişte. Străinii vin în România să vadă creasta Făgăraşului pentru că este singura creastă din Europa la peste 2000 de metri pe care mergi consecutiv între 5 şi 7 zile fără se te întorci în acelaşi punct. Am avut turişti din SUA, care au văzut jumătate de lume, dar au vin în România să vadă  Munţii Făgăraşului. Sunt fascinaţi când văd peisajele, ciobanii cu turma de oi şi cabanele montane. Turiştii  imortalizează toate aceste peisaje  şi de bucură de fiecare moment petrecut la cote înalte’’ relatează  Iulian Cosma.

Dragostea de munte nu are vârstă

O familie de  avocaţi din Statele Unite a venit în România să-şi petreacă câteva zile din concediu în Munţii Făgăraşului. El avea 77 de ani, ea 65 de ani. ,,Avocaţii radiau de fericire şi erau foarte mândri că au reuşit să facă  traseul de creastă din Munţii Făgăraş.  Au făcut poze şi mi-au spus că le vor pune la loc de cinste când ajung acasă.  Am avut turişti din Australia care  au văzut 70% din ţările lumii şi erau fericiţi că au ajuns pe Vârful Moldoveanu. Un turist din Elveţia a scris o carte căreia i-a pus titlul ,,Pe urmele lui Dracula”. În general cei care vin în număr mare în masivul Făgăraş sunt europeni, dar vin şi americani, israelieni, australieni, indieni’’ a mai spus Iulian.

260 de mail-uri pentru o tură în Munţii Făgăraşului

,,Cea mai lungă discuţie care am purtat-o cu secretara unui om de afaceri din Geneva s-a rezumat la 260 de email-uri pentru ca acesta să petreacă o săptămână în Munţii Făgăraşului. Secretara mi-a pus tot feluri de întrebări printre care şi ce vin au la cabana Podragu? Apoi mi-a spus că clientul vrea să bea Pinot Noir vechi de 12 ani. Când am ajuns la cabană turistul a  avut vinul pe masă. Pentru clientul respectiv am cumărat şi pahare de vin, faţă de masă şi multe alte lucruri. Şi în final acesta a fost foarte mulţumit. Toţi clienţii cunosc condiţiile din cabanele montane şi nu comentează pentru că le descriu cu lux de amănunte totul. Am avut un client indian care mi-a spus că vrea să fie cazat într-un  pat lângă o priză pentru că are o problemă de sănătate, suferea cu inima şi depindea  de un tub de oxigen. Pentru a rezolva problema respectivă am cumpărat două baterii la care şi-a putut încărca aparatul respectiv’’ a mai spus ghidul montan.

Un client a plătit 2.000 euro pentru cinci zile

Tarifele sunt stabilite în funcţie de numărul de persoane, de zilele petrecute în masiv şi de pretenţiile clientului. ,,Un client a plătit aproape 2.000 de euro pentru cinci zile, timp în care am făcut creasta Munţilor Făgăraş. Un grup de 7 persoane care a stat o săptămână în masiv a plătit 900 de euro/persoană. Pe turiştii străini  îi aştept la aeroport şi îi aduc în zonă. În preţ sunt incluse toate serviciile, transport,   mâncare, cazare’’ a mai spus ghidul montan.

 Iulian Cosma promovează cabanele montane

Iulian Cosma a fost administrator la cabana Valea Sâmbetei în perioada 2003-2005, după care a renunţat.  ,,Cabanele montane  trebuie susţinute de turişti, dacă nu,  acestea  se vor închide şi ar fi păcat să ajungă ruine. Mulţi turişti din ţară, care iubesc drumeţiile montane, sunt obişnuiţi să plece de acasă cu mâncarea în rucsac şi nu  consumă nimic de a cabane deşi se cazează în ele. Unii turişti spun că preţurile de la cabană sunt mari, dar aceştia nu ştiu cât de greu se aprovizionează  cabanele din vârf de munte. La  Podragu aprovizionarea se face cu măgarii şi normal că preţurile sunt mai mari”, a explicat  Iulian.

De mic a cutreierat munţii

Iulian a  moştenit pasiunea pentru munte de la tatăl lui. De  la vârsta de 6 ani a cutreierat potecile Munţilor Făgăraş alături de tatăl lui. Urcau la cabana Podragu şi erau cazaţi în sala de mese pentru că toate locurile de cazare erau ocupate.  Iulian şi tatăl lui  participau la concursurile de schi de pe Valea Sâmbetei  organizate de salvamontiştii din Victoria. ,,Din două în două săptămâni urcam pe Valea Sâmbetei unde se organizau concursuri de schi şi unde  paricipam.  Când eram în liceu, în  anii 1990,  împreună cu un coleg plecam din Făgăraş cu autobuzul  până la Complexul Sâmbăta şi urcam pe mute până unde ne ţineau picioarele, pe Valea Sâmbetei, la Fereastra  Mică, Fereastra  Mare şi apoi coboram la complex  să prindem  autobuzul de 16.00’’ a încheiat  Iulian Cosma. (Carla TATU)