Mass-media este principalul instrument al informaţiilor în zilele noastre iar omul, încă din cele mai vechi timpuri, a fost avid să cunoască ce se întâmplă în jurul său şi în locurile mai îndepărtate. Astăzi ştirile circulă cu viteza secundei şi, datorită internetului, oricine poate să devină jurnalist într-un fel sau altul, ori colaborator al trusturilor de ştiri dar jurnalismul autentic presupune talent şi pregătire, pentru că jurnaliştii se nasc, nu se fac. A fi jurnalist nu este o muncă deloc uşoară, pentru că lupţi cu tabuuri sociale, cenzura de care nu ducem lipsă nici chiar în democraţie şi cu răzbunările ,,micilor dumnezei” ai zilei, lucru vădit chiar şi în viaţa presei locale, mai acătării decât în marile branduri ale mass-mediei. Este mult mai greu să fii jurnalist la un ziar local pentru că ai de a face cu mentalitatea de târg, în care primarii de duzină se cred zei şi pot mai lesne acţiona în privinţa cenzurii. Deşi internetul a devenit un mijloc foarte eficace de promovare a ştirilor, totuşi, mirosul hârtiei îşi are încă mirajul său iar a citi ziarul în faţa cafelei de dimineaţa este mult mai fermecător decât să butonezi telefonul într-o lume virtuală, în care vânzătoarea de la magazin devine expert în politică internaţională sau tanti din piaţă analist politic. Informaţia este vitală pentru lumea noastră iar cine este mai bine informat devine şi mai bine pregătit. Astăzi, mai mult decât oricând, cine are cele mai bune informaţii deţine puterea. Pentru noi, cei din ziua de azi, este foarte important să ştim ce se întâmplă în proximitatea noastră şi mai departe, pentru că de asta depind cauzele şi efectele vieţii de zi cu zi.

De la ,,acta diurna” la cronici

Primele date despre ştirile scrise le avem din anul 59 î.Hr. când, la Roma, se expuneau zilnic ştirile cotidiene în locurile publice, numite ,,Acta Diurna”. Foarte importante pentru tratarea moravurilor diferitelor epoci dar şi informaţii importante în privinţa unor societăţi le găsim la cronicari, să nu uităm însemnările de călătorie care constituiau adevărate reportaje, mai ales cele ale spătarului Milescu şi ale lui Marco Polo. Jurnalul de călătorie al pelerinei Egeria la Locurile Sfinte din secolul IV ne lasă date importante despre creştinismul din perioada primară. Cronicile lui Miron Costin, Grigore Ureche, Radu Popescu în Țara Românească sau Letopiseţul Cantacuzinesc sunt foarte importante pentru istoria informaţiilor la români.

Secolul XVI, începutul ştirilor

Perioada adevăratelor ştiri cotidiene începe însă în secolul XVI, odată cu apariţia broşurilor şi a foilor volante care tratau ştiri de interes public, bineînţeles că acestea treceau din mână în mână. Ziarele, în adevăratul sens al cuvântului apar însă începând cu secolul XVII în Olanda, Germania, Danemarca, Franţa, Suedia, Italia şi Anglia. Pionierii ştirilor internaţionale devin olandezii, cu acele ,,curantos” sau ,,ştiri curente”, traduse în franceză şi engleză. Tot în aceeaşi perioadă, apar în Japonia primele foi de format mare care deţineau informaţii de interes social. Primul ziar britanic, Weekly News, vede lumina tiparului în anul 1622 iar în anul 1690 apare ,,Publick Occurence Both Foreign and Domestick”, primul ziar american.

 

Curier românesc

Primul ziar românesc în limba română, cu o apariţie constantă, este ,,Curier românesc” care apare pentru prima dată în aprilie 1829 cu un editorial introductiv de Ion Heliade Rădulescu care spunea că suntem cu două sute de ani în urma Europei occidentale în ceea ce priveşte presa. Celălalt redactor al ziarului a fost Constantin Moroiu, jurnalist şcolit în Occident. Abonamentul pentru un an costa doi galbeni iar primul tiraj a fost de 280 de exemplare. Ziarul era scos de sub tiparniţa Mitropoliei din Bucureşti. În anul 1844 se trece treptat la folosirea alfabetului latin. ,,Să ne fie ruşine, rumânilor, că abia acum ne-am deşteptat. Această foaie va servi şi omului politic, pentru gândirile şi combinările sale, ea va fi pentru literat şi filosof, pentru cine se interesează de războaiele de pretutindeni, pentru cei ce se gândesc la speculaţii, negociaţii, ba chiar şi pentru asudătorul plugar” scria Ion Heliade Rădulescu la debutul publicaţiei. În primul număr, Rădulescu scrie articolul intitulat sugestiv ,,Istoria pe scurt a gazetei” în care spunea: ,,Trebuie să mărturisim, rumânilor, ca să nu ni se pară aşa cu greu că ruşine trebuie să ne fie că abia acum ne-am deşteptat şi am simţit lipsa ei. Dar vremea de îndreptare  la cei ce cu dinadinsul voiesc a începe odată nu este trecută. Destul este să vedem aceasta şi să începem cei care zicem că suntem floarea neamului a ne fi ruşine să fim mai jos decât pleava celorlalte neamuri”.

 

Marile branduri pe plan mondial

Odată cu evoluţia tehnicilor de imprimare apar ziarele de circulaţie largă pe întreg mapamondul, englezii şi americanii deţin monopolul în materie. După ce chestiunile parlamentare au început să atragă publicul larg, apar şi primele forme de cenzură dar, în acelaşi timp, presa subterană începe să emită opinii antiguvernamentale. Primul mare luptător pentru libertatea presei este John Wilkes care este acuzat de calomnie în anul 1763 după ce i-a atacat în ziarul său, North Briton, pe miniştrii regelui George III. La jumătatea secolului XIX începe marea bătălie pentru tiraje în SUA şi Marea Britanie. Începe să se dezvolte, pe lângă presa de informaţii publice, şi acea presă de divertisment, mult mai ieftină, urmărită de anumite clase sociale. Acestea aduceau venituri din reclame. După inventarea telegrafului ştirile internaţionale încep să circule mult mai rapid. Telegraful este folosit pentru prima dată de către cotidianul ,,The Times”, de către W.H. Russel, în anul 1854, pentru relatările ştirilor la zi din Războiul Crimeii. Apar astfel primele imperii mediatice odată cu creşterea gradului de alfabetizare şi a tehnicilor de tipărire. Primul mare nabab al presei este britanicul Alfred Harmsworth, viconte de Northcliffe, care înfiinţează în anul 1903 tabloidul ,,Daily Mirror” şi introduce în Anglia jurnalismul de senzaţie. În America, pe acest tărâm evoluează William Randolph Hearst. În secolul XX avansarea tehnologiei a permis editarea textelor direct pe computer. În anul 1983 ,,Wall Street Journal” începe să utilizeze transmisiile prin satelit pentru a publica acelaşi ziar simultan pe suprafeţe mai întinse ale globului. News Corporation devine cel mai mare editor de ziare de limbă engleză din lume. Apar adevărate războaie jurnalistice, încălcarea intimităţii în numele libertăţii presei, aşa-numitul jurnalism cu recompensă, care sunt şi acum domenii controversate. În anul 1991 se înfiinţează ,,Comisia de Reclamaţii privind Presa” în Marea Britanie. Astăzi presa poate fi folosită în scopuri benefice, de informaţie, în contracararea derapajelor care pun în pericol democraţia, de aceea pe bună dreptate presa mai este denumită şi ,,câinele de pază al societăţii”, dar şi în scopuri murdare, de exterminare a unor adversari politici sau oameni incomozi din diferite straturi ale societăţii civile. Cel mai mare pericol, în ziua de azi, îl constituie concentrarea proprietăţii mass-media în tot mai puţine mâini. După cum am văzut, presa poate fi folosită pentru o bună informare, apărarea drepturilor cetăţeneşti, paza democraţiei, edificare, cultură dar şi pentru manipulare şi distrugerea unor vieţi. Astăzi se dă o mare luptă în ceea ce priveşte răspândirea Covid iar presa afiliată guvernelor măreşte panica, induce lumea în eroare şi primeşte fonduri uriaşe pentru promovarea stării de isterie şi nesiguranţă. Cealaltă parte a presei, neagreată de autorităţile oficiale, îşi face şi ea treaba cum poate, cu numeroase contracarări la cel mai înalt nivel. Înfăţişarea minciunii este luată drept ,,conspiraţionism” sau chiar ,,bolşevism”, uneori atacurile devin foarte dure la adresa unor instituţii tradiţionale. Astăzi, când trusturile de presă au atins un adevărat ,,armaghedon mediatic” este foarte utilă cunoaşterea istoriei jurnalismului dar şi a celor care au luptat de-a lungul vremurilor cu minciuna şi cenzura, pentru că Pandemia Covid a devenit şi cea mai mare luptă mediatică din istoria omenirii.

(Ştefan BOTORAN)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here