Iconografia păstrează imaginea Sfântului Gheorghe călăre pe un câl, străpungând cu sulița un balaur. Este vorba despre o legendă pioasă, în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Această imagine a sfântului a rămas în amintirea oamenilor că model de curaj în luptă cu diavolul. Mai este reprezentat într-o mantie roșie, culoare tradițională pentru un martir, dar și ca războinic pedestru sau ca tribun militar în veșminte patriciene, cu o diademă metalică pe cap, cu o platoșă sub mantie, ținând o cruce în mâna dreaptă și o sabie în mâna stânga.
- Ziua Sfântului Gheorghe este asociată, în cultura populară tradițională, cu începutul verii pastorale. În tradiția populară Sfântul Gheorghe este cunoscut sub numele de Sân-George. Este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor.
- În dimineața zilei de Sân-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea că oamenii, vițele și semănăturile erau protejate de forțele malefice. Ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotrivă bolilor. Ele erau puse și în hrană animalelor, în credința că acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.
- În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofa plină cu apa.
- În unele părţi ale României rurale, după liturghie, credincioşii primesc la biserică flori de liliac. Bătrânii spun că, în ziua Sfântului, este bine ca uşile şi ferestrele casei să fie împodobite cu ramuri de salcie, la fel ca porţile gospodăriei, căci această plantă are acum puteri magice şi-i apără pe oameni de boli şi de pagubă.
- Un alt ritual asociat zilei de 23 aprilie este acela al cântăritului. Cei care îl respectă sunt încredinţaţi că astfel vor fi sprinteni tot anul.
- Tot acum se dă foc gunoaielor şi vechiturilor, iar cenuşa rămasă se amestecă foarte bine cu untură, cu care se ung uşile, pentru a îndepărta spiritele rele, care, se spune, vin în această noapte şi intră în adăpostul animalelor să fure sporul casei: laptele şi ouăle.
- Fetele care vor să fie iubite şi să-şi găsească sortitul trebuie să semene în această zi busuioc. Când acesta va înflori, tinerele îşi vor împodobi părul cu el, îl vor purta în sân sau şi vor dărui omului iubit o crenguţă.
