De când profesoara Camelia Bertea a fost aleasă primar la Victoria, lucrurile s-au schimbat în oraş. Centrul are o altă faţă, curăţenia se vede şi la periferie nu doar în zona centrală, iar ordinea şi disciplina se evidenţiază cel mai mult în primărie. Au trecut 8 luni de la preluarea funcţiei, timp în care a fost luat la puricat fiecare proiect existent prin sertare, fiecare sector de activitate, dar mai ales fiecare angajat aflat în slujba cetăţenilor. În primărie sunt 40 de angajaţi, se poate spune că sunt puţini la activitatea diversificată pe care primarul ar vrea să o impună. Prioritar pentru edilul oraşului este însă spitalul, care a ajuns, în privinţa demersurilor, într-un stadiu destul de avansat. Activă şi perseverentă, Camelia Bertea a bătut la uşile ministeriabililor pentru a-i convinge că spitalul este o necesitate în oraş. O altă prioritate este salubritatea unde vrea să demonstreze că se poate face colectare selectivă la Victoria cu puţin efort din partea tuturor cetăţenilor. Nu-şi uită însă profesia şi se impică în proiectele şcolare, direcţionând fonduri spre investiţiile necesare unităţilor de învăţământ din urbe. Modul de abordare şi de organzare al primarului i-a scos din metehnele obişnuite pe funcţionarii din primărie, dar, spune edilul, ,,convieţuim şi ne vom adapta”. Pentru a avea în subordine funcţionari responsabili, primarul a recurs la unele măsuri drastice, ajungând să folosească etilotestul pentru a-i determina pe aceştia să-şi respecte locul de muncă. ,,Se vor schimba multe, chiar dacă mă văd mică, blondă şi slabă, dar aparenţele înşeală. Cine nu se conformează, pleacă” a decis primarul, care lucrează cu program prelungit, zi lumină, cum îi place să spună. ,,Ne dorim oameni competenţi şi profesionişti pe fiecare domeniu. Unde este cazul vom scoate posturile la concurs. Trebuie să fie responsabili pentru munca lor pentru că nu e normal ca primarul să răspundă pentru ceea ce fac ei. Le-am spus că amenzile primite vor fi imputate celor care răspund de aceste lucruri ” a mai spus primarul. Pentru familie nu-i rămâne însă prea mult timp. ,,Nu mai am timp pentru casă, dar îi mulţumesc lui Dmnezeu că am băiatul mare, a terminat facultatea, face master-ul şi lucrează, nu mai necesită aşa mult ajutor, iar soţul este mai înţelegător. Sunt nişte luni critice, dar sper să nu lucrez în ritmul acesta mult timp” a mai precizat primarul Camelia Bertea.
Lucia BAKI: Aţi renunţat la învăţământ pentru administraţie publică, pentru funcţia de primar. Cum v-aţi adaptat cerinţelor din administraţia publică?
Primarul Camelia Bertea: Sistemul de stat, administraţia publică, este total diferit faţă de învăţământ, dar nu este greu dacă înveţi tot timpul, iar eu sunt o persoană ambiţioasă, dornică să învăţ. Nu am experienţa altor primari, dar este important că vreau să fac ceva pentru comunitate, este nevoie de timp şi de răbdare. La Victoria multe lucruri nu au fost făcute la timpul lor, este ca o casă la care avem pretenţia să se vadă geamurile, acoperişul, dar, aici, eu trebuie să fac fundaţia pentru că altfel nu va avea stabilitate şi nu va dura în timp.
R.: Să înţeleg că nu au fost făcute lucrurile la timp şi aţi găsit goluri în activitatea UAT Victoria?
C.B.: Da, am găsit multe goluri, mai ales la partea de urbanism, nu există PUG. Nu avem un PUG pentru că suntem în litugiu cu comuna Ucea, un proces ce vine din 2011, continuat cu anul 2014 în care UAT Victoria a dat în judecată mai multe instituţii publice printre care OCPI Făgăraş şi Institutul de Teledetecţie Bucureşti. Am avut o înfăţişare în luna martie 2021 când din suprafaţa totală de 830 ha a oraşului ne erau recunoscute doar până la 190 ha. După ultima avizare, OCPI ne-a recunoscut o suprafaţă de 457 ha, dar care este insuficientă pentru problemele noastre. Sunt zone importante din oraş care nu intră în această revizuire. Prin urmare, continuăm procesele în instanţă şi suntem reprezentaţi de o casă de avocatură.
Se pierd investitori
R.: Au fost realizate PUZ-uri?
C.B.: Dacă nu avem PUG, puteam să rezolvăm unele probleme prin PUZ-uri, ne-ar fi permis ca orice investitor care vine, astăzi, să-i putem oferi faciltăţi. Dacă îmi vine mâine un investitor cu 100 milioane de euro nu va putea face nimic la Victoria pentru că nu avem PUZ. Am avut posibilitatea să aducem un investitor care dorea să construiască o fabrică de mobilă, numai că lucra cu fonduri europene şi avea anumite termene de respectat. Nu am putut oferi aceste condiţii pentru că nu aveam PUZ, iar obţinerea acestuia era de durată, iar firma nu se mai încadra în condiţiile proiectului european. La un PUZ sunt multe avize, autorizaţii, care durează şi 9 luni. Lucrăm la un PUZ de câteva luni, dar suntem tot la nivel de avize şi autorizaţii. Niciun investitor nu va veni la Victoria în condiţiile în care nu i se oferă nimic. Prima zonă la care vom face PUZ este ieşirea din oraş spre Viştea de Sus, partea sudică a oraşului, unde avem o suprafaţă dezmembrată de 5 ha, după care ne putem extinde. Tot aici am avut o solicitare de la o firmă din Sibiu pentru o fabrică de ambalaje pentru porţiile de mâncare oferite pe avioane. Avea nevoie şi de o relocare, să aducă aici şi o altă fabrică, dar nu-şi permitea să aştepte ca noi să finalizăm PUZ-ul.
Parcul Industrial este ineficient
R.: Dar aveţi un Parc Industral înfiinţat de prin 2004, acolo nu există PUZ?
C.B.: Acolo nu s-a făcut nimic. În contul datoriilor Pirochim, Primăria Victoria a preluat 1,4 ha de teren, dar este ca o enclavă. Pentru a ajunge la proprietatea noastră avem nevoie de un drum de servitute, iar pentru a-l obţine suntem în discuţii cu Ministerul Economiei. Sperăm să rezolvăm această problemă şi să avem accesul liber spre acel teren, să putem intra cu investitorii. Au existat utilităţi în Parc, dar au fost distruse bucată cu bucată. Există acolo şi vreo 16 clădiri dezafectate la care trebuie să facem expertize pentru a vedea dacă suportă utilizarea lor. Terenul este declarat de Mediu necontaminat. Vrem să investim în acea zonă, suntem în discuţie cu un investitor, care va veni în luna august să prezinte în faţa consilieilor locali planul de afaceri, în domeniul reciclării, o firmă internaţională. Ce nu înţeleg oamenii, este faptul că nu va fi o groapă de gunoi ci linii de fabricţie unde plasticul, sticla, hârtia, sortate din deşurile menajere, vor fi introduse în fabricaţie.
,,Spitalul este o necesitate pentru oraş”
R.: Aveţi un proiect ambiţios privind spitalul din oraş. Care este situaţia acestui obiectiv de interes local?
C.B.: Proiectul privind înfiinţarea spitalului se află pe site-ul Ministerului Administraţiei Publice în dezbatere publică până la 28 iunie, apoi încă 10 zile pentru sugestii, după care, sperăm ca actul normativ să ajungă pe masa premierului spre aprobare. Dacă avem HG suntem gata să-i dăm drumul. De mai mult timp lucrăm la acest proiect, am avut mai multe întâlniri la nivel ministerial, cu ministrul Sănătăţii de la care avem aviz favorabil, cu ministrul Dezvoltării unde este în dezbatere. La nivel judeţean, Prefectură şi CJ Braşov, proiectul este aprobat şi a fost iniţiată Hotărârea de Guvern, care a fost depusă. Pe plan local convocăm CL ori de câte ori este nevoie pentru a mai completa documentaţia. Sunt convinsă că se va realiza acest proiect, oricum nu mă las, într-o formă sau alta se va realiza pentru că este o prioritate şi o necesitate pentru oraş.
,,9 medici sunt dornici să vină la Victoria”
R.: Veţi avea personal medical şi medici pentru acest spital?
C.B.: Avem 9 medici care sunt dornici să vină la Victoria dacă se redeschide spitalul. Dar nu va fi uşor nici după înfiinţare, este nevoie de dotare, de finanţare. Suntem într-un proces de evaluare cu un expert ANEVAR pentru a stabili participarea noastră la contractul cu SAM. A mai fost făcută prin 2014 de Curtea de Conturi, iar neregulile s-au remediat. Acum vemim cu evaluarea din 2015-2021 şi vedem care este situaţia investiţiei. Ne bazăm pe un contract cu Casa de Sănătate, dar pentru acesta sunt impuse condiţii legate de dotări şi aparatura medicală. La un calcul empiric, ne vom duce cu cheltuielile la 300.000 de lei pe lună, însemnând, pe an, peste 3,6 milioane pe an. Având în vedere că veniturile proprii ale oraşului sunt la 3,5 milioane de lei pe an, ar însemna că doar spitalul depăşeşte bugetul local. Este clar că nu putem supravieţui aşa, de aceea ne vom duce spre CAS.
R.: Când credeţi că va intra primul pacient pe uşa spitalului din Victoria pentru internare?
C.B.: Dacă ar fi după mine, aş zice 1 august 2021, dar vom vedea. Cert este că între 1-15 iulie se semnează contractele cu CAS şi ar trebui ca până atunci să avem HG de înfiinţare spital. Dacă, Doamne fereşte, se întâmplă să nu ne încadrăm, va fi puţin mai greu, dar avem varianta cu centrul multifuncţional, care nu depinde de acest interval. Oamenii nu vor rămâne în şomaj, vom avea şi spitalizările de zi. Va fi un spital orăşenesc precum cel din Săcele, care funcţionează bine. La Victoria n-au ajuns demersurile atât de avansate şi pe toate planurile ca acum.
Proiect abandonat, dar înlocuit cu o creşă nouă
R.: Sunt opinii diferite legate de proiectul înfiinţării unei creşe în oraş. Nu aţi semnat contractul pentru acest obiectiv, care ar fi argumentele dumneavoastră?
C.B.: La acest proiect am renunţat din motive bine argumentate. A existat un consultant al proiectului şi urma să semnăm contractul. Dar am vrut să analizez contractul întrucât cota de participare a oraşului era enormă, s-a plecat de la o sumă de 18-20.000 euro după care cheltuielile totale au ajuns la vreo 300.000 euro. Consultantul nu a luat în calcul foarte multe lucruri. Cum poţi să scrii un proiect de creşă fără să vizitezi o creşă, să vezi care sunt condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplineşti pentru a obţine avizele necesare. De semenea, nu se ştia că angajaţii creşei vor intra pe organigrama primăriei, unde să creăm un sector special. Iniţial erau nişte cheltuieli eligibile, dar apoi toate acestea trebuiau preluate de noi. Cea mai mare problemă a fost însă spaţiul în care se amenaja creşa, era clădirea internatului de la colegiul tehnic. Aici funcţionează 2 instituţii, scoala specială şi laboratoarele colegiului. Propunerea era ca şcoala specială să se mute într-o clădire de lângă primărie, unde sunt 4 apartamente, un spaţiu insuficient pentru activitatea copiilor cu nevoi speciale, 70 de persoane în 4 încăperi. După discuţiile pe care le-am avut la Direcţia creşelor, discuţii la care am invitat şi consilierii locali, inclusiv pe cei care susţin acest proiect, am aflat ce condiţii se impun. Nu obţineam avizarea la câte modificări trebuia să aducem clădirii. Acest proiect a fost POCU, însemnând că majoritatea banilor care veneau se duceau în pregătirea şi formarea personalului, a părinţilor, în diferite pachete sociale pe care le primeau copiii, în anumite tabere, iar foarte puţini bani mergeau la partea de investiţii, caz în care suma trebuia să o aducă primăria. Era un proiect nepotrivit pentru a înfiinţa o creşă care să funcţioneze. Am făcut un calcul, cu acea sumă de 300.000 de euro, cota noastră, şi fără să ştim ce se va întâmpla cu copiii de la scoala specială, am constatat , conform ofertelor primite, că o creşă de mărimea celei prevăzute în proiect, cu 54 de locuri, ne-ar f costat, să o construim de la zero, cu posibilitate de creştere a numărului de locuri la 70 copii, 350.000-400.000 euro. Atunci am pus în balanţă toate aceste elemente şi am renunţat. Nu am abandonat însă ideea şi am găsit posibilitatea finanţării unei creşe noi, pe PNRR, iar în august, la rectificare, voi veni cu documentaţiile în faţa CL. Vom avea un proiect de construcţie creşă de nivel mic şi mediu. Mai mult, actualul proiect era condiţionat să existe locuri pentru copiii de etnie rromă, pentru minim 12 copii din localităţile rurale, nu erau decât condiţii asumate pentru obţinerea de punctaj. Mă întreb, cum transportam copii de 3 luni în microbuz? Aveam nevoie şi de supraveghetori angajaţi, alte cheltuieli. A fost un proiect făcut din birou. Am făcut un sondaj în care am obţinut 30 cereri pentru copii între 2-3 ani, iar între 0 şi 2 ani am avut doar 4 solicitări. Practic nu erau solicitări pentru creşă. Pentru a rezolva problema copiilor de 2-3 ani, am cerut IŞJ Braşov o clasă pentru această vârstă în cadrul grădiniţei şi am primit post de educatoare, care va mege la concurs. Deja au fost făcute înscrieri pentru această clasă. N-am lăsat copiii descoperiţi şi vor avea program prelungit. Nu am considerat viabil acest proiect, la fel ca şi mulţi consilieri locali, cursurile de formare nu erau în oraş, taberele nu se organizau la Victora ci în alte localităţi, banii nu se întorceau în Victoria, se întorceau doar banii investiţi în clădire. Am studiat 3luni acest proiect, am discutat cu cei de la Direcţia creşelor, cu IŞJ Braşov, am vizitat creşe, ne-am documentat şi am decis că este convenabil din toate punctele de vedere să construim o clădire nouă pentru creşă.
La Victoria nu s-a făcut colectarea selectivă
R.: La Victoria nu s-a făcut deloc colectare selectivă. De ce?
C.B.: Am identificat o serie de probleme la acest domeniu. Oraşul şi încă 6 localităţi sunt constituite într-o ADI la care sunt preşedinte. Din păcate n-au fost investiţii realizate în ultimii ani, infrastructura pe care o avem este minimă, doar 2 autogunoiere. Iar colectarea selectivă nu o poţi face cu câteva pubele. Prima investiţie din bugetul local au fost pubelele care au ajuns deja în oraş. De la 1 iulie începem colectarea selectivă, vom face o campanie de conştientizare pe reţelele de socializate, prin pliante, vom scrie pe fiecare pubelă pentru impact. Am gândit un grafic de colectare, la blocuri se va ridica zilnic şi menajerul şi reciclabilele, iar la case nu vom ridica zilnic. Vom spăla zilnic fiecare maşină care face transportul deşeurilor. Avem 25 de zone pentru pubele mari, iar la case dăm câte 2 pubele, una pentru compost şi alta pentru menajer, iar pentru reciclabile împărţim saci. Deşeurile sunt transportate la depozitul de la Cristian unde preţul e mai mic şi unde pot intra maşinile noastre. Preţul de la noi este 10 lei, cel mai mic din ţară. Soluţia pentru a putea supravieţui este reciclarea, să transportăm la groapă foarte puţin. Ne dorim ca până la sfârşitul anului să ajungem la 20%, e un procent bun. Abonaţii trebuie să ştie că plătim către Fondul de Mediu penalizări întrucât nu ne atingem ţintele asumate în cazul colectării selective, de peste 50%. Am plătit în acest an penalizări de 43000 lei. Vom aplica şi amenzi cetăţenilor care nu se conformează. Pentru monitorizare vom instala un sistem video la punctele de colectare.
Proiecte în derulare la şcoli
R.: Educaţia este o prioritate la Victoria?
C.B.: Este unul din subiectele mele dragi. Avem o serie de proiecte europene pentru şcolile din oraş. Eficientizarea energetică la Grădiniţa de pe Mihai Eminescu, de asemenea, începem lucrările la Liceul Teoretic ,,IC Drăguşanu”, unde avem tot un proiect de eficientizare. În 2022 le terminăm. La şcoala generală avem un proiect amplu de modernizare în valoare de peste 8 milioane de lei la care primăria vine cu o cotă de participare. Acest proiect va fi scos la licitaţie în perioada următoare. Am discutat cu conducerea colegiului tehnic posibilitatea înfiinţării învăţământului dual. Am discutat şi cu firmele din oraş care ar vrea să se implice în acest proiect şi am găsit deschidere. Învăţământul dual este benefic pentru copii pentru că vor avea burse, vor face practică şi vor avea o meserie. În oraş avem cam 800 de locuri de muncă la privat, iar la stat peste 200, depăşim 1000 locuri de muncă, dar este insuficient. Peste 300 de persoane pleacă dimineaţa spre Sibiu, de aceea vreau ca forţa de uncă să rămână în oraş, să existe locuri de muncă suficiente. Lucrăm la aceste aspecte. (Lucia BAKI)
