Tăierile ilegale de păduri, acuzaţiile de corupţie şi de furt aduse de ONG-uri şi de activiştii de mediu, dosarele DIICOT aflate pe rol sunt tot atâtea pete negre asupra sectorului forestier. În efortul de a spăla imaginea acestui sector, Guvernul a aprobat miercuri, 30 iunie 2021, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, o Ordonanţă de Urgenţă pentru înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale. Scopul noii instituţii este acela de supraveghere şi gestionare a activităţii Gărzilor Forestiere din ţară, dar şi de reducere a infracţionalităţii în domeniul forestier.
- ,,Această măsură vine ca urmare a evoluţiei continue a activităţilor în domeniul silvic, în vederea obţinerii unor rezultate mai bune în lupta împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, dar şi pentru întărirea capacităţii de control şi monitorizarea fondului forestier”, a declarat ministrul Tanczos Barna.
Garda Forestieră Naţională va funcţiona ca structură de specialitate a administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat şi se va afla în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură. Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele Gărzii Forestiere Naţionale şi ale Gărzilor forestiere din subordine se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de minim 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Conducerea Gărzii Forestiere Naţionale va fi asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, care are calitatea de ordonator secundar de credite, ajutat de un inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, angajaţi în condiţiile legii.
Este preferat ca şef un şef ,,Şpăgărel”
„În cărţi” pentru postul de Inspector Şef este Mihai Găşpărel, actualul Inspector Şef la Garda Forestieră Suceava, unul dintre personajele care aparţin reţelei ce fentează sistemul chiar din interior, potrivit evz.ro. Porecla acestuia este ,,Şpăgărel” şi este finul lui Gheorghe Flutur, un nume foarte controversat, asociat cu „exploratorii” lemnului. Acesta a fost numit politic de către premierul Dacian Cioloş în martie 2016, însă este şi un apropiat al social-democraţilor, care l-au ţinut în funcţie. Mihai Găşpărel activează în domeniul silviculturii de cel puţin două decenii. În ultimii ani, a fost inspector şef la Garda Forestieră Suceava, având în subordine câteva judeţe cu cele mai mari suprafeţe forestiere din ţară (Suceava, Bacău, Neamţ). În atribuţiile lui intra protejarea acestei mari suprafeţe de păduri, lucru pe care ar fi trebuit să-l facă prin controale şi sancţiuni. Paradoxal, cele mai mari probleme cu tăierile ilegale au fost semnalate tocmai în curtea lui Mihai Găşpărel, la Garda Forestieră din Suceava. Astfel că s-a ajuns la situaţia ca activiştii de mediu din zonă să fie cei care fac treaba Gărzii Forestiere, pe cheltuiala lor proprie. În repetate rânduri, activiştii Tiberiu Boşutar şi Tiberiu Vatamaniuc au tras semnale de alarmă referitoare la camioanele cu lemn tăiat ilegal, transporturile „refuzate”, transporturile multiple cu acelaşi aviz, etc. Anul acesta, în mai, Tiberiu Boşutar, împreună cu câţiva localnici şi cu echipe de jurnalişti din presa naţională şi internaţională au descoperit tăieri suspecte (arbori nemarcaţi) lângă satul Panaci, din apropierea localităţii sucevene Broşteni. „Localnicii care au venit cu noi ne spun că toată Garda Forestieră Suceava este implicată, începând de la Găşpărel. E vorba de suprafeţe întregi distruse doar pentru acte, pentru a acoperi lemn tăiat ilegal în altă parte. Avem cameramani peste tot, să vadă tot globul că suntem ticăloşi”, a declarat Tiberiu Boşutar. Un reportaj Recorder relatează că, din pădurile sucevene, se fură aproape industrial.
