Datoria publică a României a explodat. La peste 50% din PIB, austeritatea bate la uşă

Guvernul Cîţu, prin Ministerul Finanţelor, condus până de curând de liberalul Alexandru Nazare, remaniat între timp, a împrumutat la începutul lunii iulie 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe. Datoria publică a sărit de 50% din PIB, la peste 110 miliarde de euro. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când datoria publică trece de 50% din produsul intern brut, de la sub 40% în timpul Guvernului Dăncilă şi sub 20% în timpul Guvernului Tăriceanu.

Premieră pentru ultimii 20 de ani

Aşadar, este pentru prima dată în ultimii 20 de ani, când datoria publică a României trece de 50% din PIB, ajungând, la peste 110 miliarde de euro, iar analiştii economici avertizează că aceasta va continua să crească. Şeful Băncii Centrale, Mugur Isărescu, dă vina pentru această majorare pe Guvern. De partea celalaltă, Cîţu se laudă cu creşterea economică şi revenirea rapidă după criza provocată de pandemia de coronavirus. Isărescu lasă să se înţeleagă că datoria publică poate fi ţinută sub control până la 60%, dar că Guvernul întârzie cu reformele şi cu reducerile de cheltuieli, de aceea avem o datorie în creştere. De cealaltă parte, Florin Cîţu vede doar boomul economic. El susţine că România va avea cea mai rapidă revenire economică din toată Uniunea Europeană după criza provocată de pandemia de COVID-19.

Datoria publică a României creşte ca Făt Frumos

Pe de altă parte, şi Consiliul fiscal avertiza, la jumătatea lunii iunie, că datoria publică a României creşte ca Făt Frumos şi că Guvernul trebuie să fie pregătit să ia măsuri. „Pentru reducerea datoriei şi a deficitului este nevoie de reformă, de creşterea veniturilor bugetare, de o disciplină a cheltuielilor, precum şi de evitarea tuturor excepţiilor la încasările bugetare“, a spus guvernatorul Mugur Isărescu, subliniind că aceste măsuri sunt apanajul Guvernului. Datoria publică a României ar trebui să rămână sub 60% din PIB, poate chiar 55% din PIB, iar într-un timp rezonabil deficitul bugetar ar trebui să scadă sub 3% din PIB, a mai declarat guvernatorul BNR. Mugur Isărescu spune că majorarea deficitului bugetar nu este o excepţie, ci mai degrabă regula în Uniunea Europeană, iar o creştere până la 60% din PIB nu ar trebui să pună probleme majore.

Salariile bugetarilor, îngheţate

Limitarea datoriei publice şi a deficitului bugetar în ţările UE reprezintă o regulă de aur menită să păstreze echilibrul bugetar şi să împiedice efectul de bulgăre de zăpadă al costurilor asociate datoriei publice. În contextul coordonării politicilor economice şi bugetare ale statelor membre ale Uniunii Europene, stabilită prin prevederile art. 119, art. 121 şi art. 126 din Tratatul privind Funcţionarea UE, fiecare stat membru trebuie să îşi limiteze datoria publică la un plafon de 60% din PIB. Încadrarea în această limită de îndatorare este însoţită de regula realizării unui deficit al bugetului public consolidat mai mic de 3% din PIB. Legea 69/2010 a reponsabilităţii fiscal-bugetare introduce reguli speciale în situaţia creşterii datoriei publice peste 45%, în trepte, până la depăşirea pragului de 60%. Situaţia datoriei publice actuale, de peste 50% din PIB, dar sub 55%, obligă Guvernul să prezinte public şi să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul trebuie să cuprindă, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul Cîţu pare să fi fost „prevăzător“ în acest sens, îngheţând deja salariile în sectorul public, pe perioadă nedeterminată, la nivelul lunii decembrie 2020.

Măsuri de austeritate

Chiar dacă Mugur Isărescu afirma într-o recentă conferinţă de presă că „o creştere până la 60% din PIB nu ar trebui să pună probleme majore“, aceeaşi lege a responsabilităţii fiscal-bugetare prevede ca după depăşirea unui deficit de 55% din PIB, lucru posibil în scurt timp, ţinând cont de ritmul contractării datoriei, Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public. Chiar dacă însuşi preşedintele Iohannis dădea asigurări că lecţia crizei din urmă cu 10 ani a fost învăţată şi nu se va mai recurge la măsuri de austeriate, aceste măsuri obligatorii de reducere a deficitului bugetar sunt din categoria austerităţii. Lor li se adaugă alte măsuri, menţionate şi de guvernatorul BNR, cum ar fi creşterea veniturilor bugetare, disciplina mai strictă a cheltuielilor şi evitarea tuturor excepţiilor la încasările bugetare. Toate acestea, desigur, în situaţia în care Guvernul reuşeşte să ţină datoria publică sub 60% din PIB, depăşirea acestui prag menţionat în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive duce la orice măsuri mai dure pentru ca datoria publică să se reducă cu o rată medie de 5% pe an, cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011.

Florin Cîţu le vinde gogoşi românilor

Florin Cîţu le vinde gogoşi românilor, apreciază Rmânia TV. Premierul spune că alimentele din ţara noastră sunt ieftine, puterea de cumpărare creşte, iar locuitorii sunt foarte fericiţi. Mai mult decât atât, şeful Guvernului îi încurajează pe românii care au plătit rate mari să meargă la sediul PSD şi să ceară diferenţa. „Eurostat confirmă că în România sunt cele mai ieftine alimente din UE. Alimentele sunt ifetine, puterea de cumpărare creşte, creşte şi consumul, românii sunt mai fericiţi. Sunt date oficiale, nu le poate nega nimeni. Am luat cele mai bune măsuri pentru economie, iar rezultatele se văd. Am spus că nu creştem taxe, că nu introducem altele noi şi asta am livrat. PSD-iştii au făcut tot posibilul să blocheze vaccinarea. Îi scoatem pe români din sărăcie şi nu îi mai ţineţi în logica ajutoarelor sociale. Noi vrem bine, PSD şi AUR vor răul. Dragi români, vă mai spun un lucru, în această guvernare am schimbat total paradigma privind cheltuielile bugetare. Am alocat mai multe sume pentru investiţii. Am mai făcut o schimbare majoră. Guvernul creşte împrumuturile doar pentru investiţii care au un randament pozitiv în viitor. Nu e vorba de împrumuturi pentru investiţii în general, ci pentru investiţiile profitabile. Sper că sesizaţi diferenţa. Cheltuielile care ajung în buzunarele PSD şi sinecuriştilor PSD nu sunt investiţii. Nu vom folosi împrumuturi să plătim sinecuri. Cereţi-vă scuze românilor. I-aţi manipulat. Uite că economia României merge foarte bine. Rata inflaţiei e mai mică decât în orice altă perioadă când România era guvernată de pesedişti. Aşa se face o guvernare de succes, de centru dreapta. Pe 21 iunie 2021 Eurostat a arătat că puterea de cumpărare e mai mare decât în Grecia. Domnule Ciolacu, cred că e momentul să vă cereţi scuze faţă de românii care au credite. I-aţi manipulat. Îi încurajez pe toţi românii care au plătit rate mai mari la bancă să meargă la sediul PSD şi să ceară diferenţa. Sigur au bani de unde să dea“, a declarat Florin Cîţu.

„S-au transformat în nişte haiduci invers faţă de cei legendari“

La rândul său, Marcel Ciolacu avertizează: „Trăim o bătaie de joc din partea acestui Guvern. S-au transformat în nişte haiduci invers faţă de cei legendari“. Liderul PSD este convins că pensiile şi salariile vor fi îngheţate. Ciolacu a declarat, în direct la România TV, că pensiile şi salariile bugetarilor ar putea fi îngheţate dacă datoria publică a României va depăşi pragul de 50% din PIB. De asemenea, preşedintele PSD acuză coaliţia guvernamentală că nu respectă legea deoarece nu transmite public pe ce alocă banii împrumutaţi. Marcel Ciolacu a avertizat că Guvernul ar urma să aplice măsuri de austeritate, dacă nivelul datoriei publice va depăşi 50% din PIB.

• „De ce trebuie să comentăm legile la televizor şi să nu respectăm legile? Ei s-au transformat în nişte haiduci la Guvern, nişte haiduci invers decât haiducii legendari. Iau de la săraci şi dau la bogaţi! Este legea 69, lege în vigoare care spune foarte clar: între 45 şi 50%, Ministerul Finanţelor trebuie să vină să explice într-o şedinţă de Guvern printr-un memorandum, iar peste 50% se îngheaţă toate cheltuielile bugetare – şi salarii şi pensii! Conform legii, ei nu mai au voie absolut nimic! Ei trebuie să îngheţe absolut toate veniturile! Vom depăşi şi pragul de 55%. Atunci tot legea spune că trebuie să îngheţe tot ceea ce înseamnă asistenţă socială în sistemul public şi trebuie să vină cu reduceri“, a mai precizat Marcel Ciolacu.

Liderul PSD avertizează că pensiile şi salariile vor fi îngheţate. „Unde e normalitatea promisă de domnul Iohannis?“ „Lucrurile sunt clare. Trebuie să respectăm legea şi să nu mai minţim oamenii!  Trăim o bătaie de joc din partea acestui Guvern. Atunci îi amendăm pe oameni că nu se vaccinează sau nu poartă mască, iar tu, prim ministru, nu respecţi legile în România? Unde vrem să ajungem? Unde e normalitatea promisă de domnul Iohannis?“, a mai spus liderul PSD. De asemenea, Marcel Ciolacu acuză Guvernul că nu respectă legea privind răspunderea ministerială deoarece nu ar explica public pe ce cheltuie banii obţinuţi prin împrumuturi. „Aşteptăm, în primul rând, execuţia bugetară venită de la Ministerul Finanţelor. Avem o lege care nu se respectă. Lucrurile sunt clare. Nu există cineva să vină să spună în acest moment că datoria publică este peste 50%. E un lucru evident! Vom acţiona în instanţă – că vor fi plângeri penale pentru abuz în serviciu, că vom face moţiuni în sesiune extraordinară. Poate înţeleg şi ei că trebuie respectate legile ca să nu mai mintă românii! Ei ies şi spun. Sunt în campanie electorală în interiorul PNL, în loc să se ocupe guvenarea ţării, de PNRR. Sunt 12 state care au aprobat PNRR. Noi stăm de vorbă cu Comisia că poate prin octombrie“, a mai precizat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD. „Dacă nu se apucă de treabă, să-şi dea demisiile şi să plece, să se bată la ei, la PNL, cu Orban şi cu cine au ei de bătut“, a adăugat el.

Datoria externă a României

•   decembrie 2020: 126 miliarde de euro
•  mai 2020: 127 miliarde de euro

Sursa: BNR

Datoria publică a României

•  martie 2020: 35% din PIB
•  iunie 2021: 47.8% din PIB

Olivier Blanchard, economist: Luăm de la tineri pentru a da la bătrâni

Laurence Kotlikoff şi alţi economişti spun că acumularea de datorii pentru a plăti cheltuielile curente înseamnă a lua bani de la tineri pentru a-i da la bătrâni, scrie Bloomberg. Boomul actual al cheltuielilor pe deficit făcute de guverne din întreaga lume îi datorează cel puţin ceva lui Olivier Blanchard care, în 2019, a scris: „Sincer, datoria publică s-ar putea să nu aibă costuri fiscale“. Blanchard, fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, a argumentat că dacă rata de creştere a economiei este  mai mare decât rata de împrumut a guvernului pe o perioadă mai lungă de timp, datoria devine mai accesibilă în timp deoarece ratele se micşorează ca pondere în economie. Părea o invitaţie la un festin cu datorii, chiar dacă Blanchard a revenit şi chiar şi-a exprimat îngrijorarea în acest an că cheltuielile pe deficit ale administraţiei Biden vor supraîncălzi economia SUA. Acum, două lucrări de cercetare ale economistului Laurence Kotlikoff de la Universitatea Boston pun sub semnul îndoielii concluziile iniţiale ale lui Blanchard. Autorii spun că împovărarea generaţiilor viitoare cu mai multe datorii nu trece testul îmbunătăţirii Pareto, care este standardul de care s-a agăţat Blanchard. O politică aduce îmbunătăţiri Pareto dacă aduce beneficii unor oameni fără să înrăutăţească situaţia nimănui. Dacă chiar şi o singură persoană este afectată de acea politică, aceasta nu aduce o îmbunătăţire Pareto. Kotlikoff, care se descrie mai degrabă drept un realist în ceea ce priveşte deficitele, susţine că acumularea de datorii pentru a plăti cheltuielile curente este ca o schemă Ponzi, în care banii de la noii jucători (cei tineri) sunt folosiţi pentru a plăti persoanele care au început să joace mai devreme (bătrânii). Schema Ponzi se prăbuşeşte atunci când ritmul de creştere a economiei scade sub rata dobânzii.

• „Pentru o vreme totul arată grozav, apoi cineva cade în groapă“, spune Kotlikoff. „Olivier este un economist fantastic şi este un prieten de-al meu, dar nu cred că acesta a fost cel mai bun produs al eforturilor sale“, spune Kotlikoff.