„Patriotismul este o dragoste discretă pentru ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricând viaţa pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment. Găsesc că afişarea patriotismului este indecentă. Un om care simte dragostea pentru ţară, un om care este decis ca în interesul ţării să-şi sacrifice propria existenţă nu are să se bată pe piept cu sentimentul acesta“ susţinea Seniorul Corneliu Coposu.
Astăzi, patriotismul e clamat de toți corifeii politicii răsunătoare precum talanga unei ovine. Patriotismul este jucat astăzi de politicieni ca la samba braziliană cu mult zgomot în faţa unui alai uşor de manipulat. Prin patriotismul de mucava afişat astăzi, se joacă soarta României făurite cu mari sacrificii de înaintaşi, dar se joacă şi vieţile noastre ca la o ruletă la care mizele sunt uriaşe.
Îmi vin în gând vorbele Regelui Mihai spuse în faţa Parlamentului României, un legământ de credinţă: „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri“. Cât adevăr!
Urmăream astăzi modul în care a fost marcată Ziua Naţională la Făgăraş. Departe de organizarea făgărăşenilor de la 1 Decembrie 1918. Atunci delegaţii Ţării Făgăraşului aveau în mâini steaguri, purtau pancarte cu rezoluţii, afişau cu sinceritate bucuria realizării unui vis de secole, Unirea Transilvaniei cu Ţara Mamă. După 103 ani, conducătorii Făgăraşului s-au dus la monumentul eroilor cu paporniţe în mână pentru a depune câte o coroană de flori. Nu steaguri, nu imnul ţării, nu armată, nu defilare, nimic înălţător. Nici măcar o audienţă care să se bucure de eveniment şi, poate, să înţeleagă în vreun fel ce au simţit înaintaşii la 1 Decembrie 1918.
La ora 9.00, s-au adunat la monumentul eroilor primar, viceprimar şi câţiva directoraşi de la servicii. Lăsau să se întrevadă c-ar fi fost deranjaţi de la treburile obişnuite ale unei zile libere. Au mai fost consilierii locali, cei care formau o majoritate înainte de a a se ivi acea suspedare ilegală. A participat şi senatorul Marius Toanchină, care a preferat manifestarea de la Făgăraş în faţa celei din capitală fără să ştie că n-a fost nimic pus la punct pentru această festivitate. Au fost şi reprezentanţii AFDPR. O mână de oameni. N-au fost prezenţi reprezentanţii Şcolii de aplicaţie, ai Jandarmeriei, ai Poliţiei, ai Pompierilor, ai Veteranilor de război, nimeni.
Imagini imortalizate demne de un ,,No comment!”
Cum a fost atunci? Ţara Făgăraşului a fost prezentă la Marea Unire prin delegaţii săi care i-au adus mesajul solemn al mulţimii adunate la Alba Iulia. ,,Fraţilor, Ceasul împlinirii vremii este acesta, când Dumnezeu Atotputernicul, rosteşte prin poporul Său credincios, dreptatea Sa, însetată de veacuri. Astăzi, prin hotărîrea noastră, se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi, toţi românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Ţara-Mamă, România!“ a fost Rezoluţia Marii Uniri citită de cardinalul Iuliu Hossu.
Consiliul Naţional Român Comitatens din Ţara Făgăraşului a mobilizat populaţia în vederea participării la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia. Hotărârea unanimă a românilor din Ţara Făgăraşului de unire cu România, s-a exprimat prin aşa-numitele adeziuni colective care purtau semnătura a mii de locuitori. Din partea Făgăraşului şi a comitatului Ţării Făgăraşului au fost desemnaţi 39 de deputaţi, participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia de la 1 Decembrie 1918. Patru au fost delegaţi ai instituţiilor bisericeşti (protopopii: Ioan Dan din Bran, Nicolae Borzea din Făgăraş, Valeriu Comşea din Făgăraş, Moise Brumboiu din Tohanul vechi); 6 delegaţi au reprezentat instituţiile culturale (Ioan Nossa şi Petru Tulbure din partea Despărţământul Astei din Bucium, Nicolae Borzea şi Ilie Beleuţă din partea Reuniunii Femeilor Române din Feldioara; George Dateş din Netotu, din partea Reuniunii Învăţătorilor gr. cat. din vicariatul Făgăraşului; 4 delegaţi au reprezentat gărzile naţionale române (sublocotenentul Ovidiu Popovici şi sergentul Iacob Flucuş din Bran, din partea Gărzii naţionale române din Bran, locotenentul George Cutean din Zărneşti şi sergentul major Elisei Măeruţ din Tohanul Vechi din Gărzii naţionale din Tohanul Vechi); alături de aceştia au fost desemnaţi 21 de delegaţi ai celor 4 circumscripţii electorale şi anume: 7 delegaţi aleşi în circumscripţia Făgăraşului (dr. Teodor Popescu din Făgăraş, Pompiliu Dan din Zărneşti, Nicolae Farcaş din Mândra, Dumitru Bălcăcean din Făgăraş, dr. Nicolae Șerban din Făgăraş; supleanţi: George Vlad din Făgăraş şi Ilarie Gonţea din Ţânţari); 8 delegaţi din circumscripţia Arpaşul de Jos (dr. Iosif Stoichiţă din Porumbacu, Vasile Bogdan din Arpaşul de Jos, Gheorghe Moldovan din Pojorta, Zevedei Arcaş din Voivodeni, Dănilă Gabor din Voila; supleanţi: Ioan Frăciu din Feldioara, Procopiu Benţia din Hurez, Ilie Balu din Noul Român); 1 delegat din circumscripţia Arpaşul de Sus (dr. Ioan Solomon din Porumbacul de Sus); 5 delegaţi din circumscripţia Tohanul Vechi (dr. Aurel Stoian din Bran, Aron Pană din Zărneşti, Spiridon Boita din Tohanul Vechi, Nicolae Râmbeţea din Poiana Mărului, Ioan Munteanu din Bran.
Şase făgărăşeni care au reprezentat comitatul Făgăraş la Marea Unire de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Hariton Pralea era originar din Breaza, doctor în Drept, licenţiat la Viena şi Budapesta, avocatul tractului Şercaia şi notarul comitatului Făgăraş. Nicolae Borzea de Vişti, protopop al Făgăraşului, dr. Nicolae Şerban de Voila, avocat al Făgăraşului, dr. Octavian Vasu, avocat al Făgăraşului, Valer Comşa, preot din Copăcel, Pompiliu Dan, învăţător şi director al Şcolii din Zărneşti. Cei şase făgărăşeni de elită au fost aleşi şi în Marele Sfat Naţional Român. (Lucia BAKI)
La mulţi ani, România!
