Terenurile din Ţara Făgăraşului se înstrăinează, metru cu metru

•  Legislaţia  a dat undă verde vânzării terenurilor către străini

•   Tinerii de la oraş îşi cumpără proprietăţi în satele făgărăşene

 Turismul rural a crescut, în ultimii ani,  interesul pentru terenurile şi imobilele de la sate. Tot mai mulţi cumpărători analizează  ofertele sătenilor, care şi-au pus în vânzare proprietăţile. Cel puţin în zona Făgăraşului a crescut numărul tranzacţiilor, deşi  preţurile puse în joc nu sunt deloc mici.  Se tranzacţionează  atât terenuri agricole din extravilan, dar şi din intravilan sau case.  Chiar dacă majoritatea  localnicilor nu au acte de proprietate, tranzacţiile continuă folosindu-se aşa numitele acte de mână sau înţelegeri.  Dacă pandemia i-a trimis pe orăşeni spre sate unde îşi cumpără proprietăţi, în cazul terenurilor arabile, interesul este cu totul altul. Nu mai puţin de 40% (surta TI) din terenurile arabile vândute din România au ajuns la străini în baza legislaţiei care a dat undă verde tranzacţiilor. Asta în timp ce în Ungaria vânzarea terenurilor agricole către cetățenii străini constituie faptă penală, iar în celelalte state UE străinii au atâtea restricții încât nu ajung să achiziționeze niciodată vreo palmă de pământ.

Terenuri mai scumpe ca în Franţa

Terenul arabil din România a ajuns să fie mai scump decât cel din Franța, potrivit datelor Eurostat. Prețul mediu al unui hectar de teren arabil din România era, anul trecut, de peste 7.100 de euro,  în timp ce  în Franța, media era de 6.000 de euro. Datele Eurostat plasează Croația pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un preț mediu de nici 3.500 de euro pe hectar, iar în Olanda un hectar are un preț mediu de peste 69.600 de euro. Nivelul din România este substanțial peste cel al multor țări din regiune. Bulgaria depășește cu puțin 5 mii de euro pe hectar, în timp ce Ungaria este sub acest prag. Slovacia este mai jos, sub 4 mii de euro. Eurostat subliniază că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, climă, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii precum şi de cerere şi ofertă. În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile. Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole. Din această perspectivă, a terenului disponibil suntem a șasea putere agricolă din UE.

Cât costă un hectar de teren în Ţara Făgăraşului

În Ţara Făgăraşului, terenurile arabile puse în vânzare de proprietari au preţuri diferite de la sat la sat. În satele Vad sau Şercaia un hectar de teren arabil se vinde cu 3000-3500 euro. ,,Aşa am auzit eu că s-ar fi vândut terenuri cu aceste preţuri” explică Cristinel Paltin, primarul comunei Şercaia.   La Breaza sau Lisa, un hectar de teren arabil ajunge la 4000 euro. ,,În zona turistică Lisa preţurile la terenuri sunt şi mai mari acolo unde este asfalt, utilităţi. Pentru un metru pătrat de fâneţe se cere cam 7 euro. În zona Breaza s-a vândut teren cu 6 euro/mp. Nu sunt titluri de proprietate, dar se fac înţelegeri” explică Gheorghe Moga, primarul comunei Lisa. În comuna Viştea se vinde terenul din extravilan cam cu 10 euro/mp, iar cel din intravilan  cu 15 euro/mp, explică Geta Leabu, inspectorul de la biroul agricol din Primăria Viştea. La Primăria Viştea sunt înregistrate 200 de dosare de vânzare terenuri agricole. De este 15 ani, o fundaţie cu sediul la Şinca Nouă acaparează terenuri metru cu metru. În toate zonele Ţării Făgăraşului a dobândit terenuri în proprietate, atât în zona montană, dar şi la deal sau la şes. Este fundaţia care este interesată să fie înfiinţat Parcul Naţional Munţii Făgăraşului.

Preţuri la case 

În pandemie, s-a înregistrat un exod al locuitorilor din mediul urban spre sate, unii dintre ei achiziţionându-şi case în mediul rural. S-au vândut imobile cu sume de peste 10.000 euro în funcţie de condiţiile de locuit. La Boholţ o proprietate s-a vândut recent cu 50.000 euro, iar la Rucăr  cu sume cuprinse între 10.000 şi 30.000 euro. Satul Gherdeal a fost o atracţie pentru tinerii de la oraş, aici casele s-au vândut cu sume de la 5.000 euro la 15.000 euro.

Lege criticată

Mulţi străini sunt cei care vor să cumpere terenuri agricole din România. Astfel că s-a conturat o adevărată campanile menită să stopeze înstrăinarea proprietăţilor.  Şochează declaraţia recentă a fostului ministru al Agriculturii, Adrian Oros.  „Anul trecut, sub pretextul că vor să oprească vânzarea pământului către străini, PSD-iştii, mânaţi de latifundiarii roşii, au blocat vânzarea terenurilor agricole, creând o procedură greoaie, complicată, prin care descurajau oamenii simpli să vândă şi să cumpere teren, însă încurajându-i să vândă şi să cumpere cu acte de mână, lor, şmecherilor din agricultură. Fiind greu de vândut, preţul terenului a scăzut. Ce convenabil pentru băieţii deştepţi, care puteau cumpăra doar ei, şi la preţul convenabil. Voi vorbiţi de trădare naţională, când aţi interzis cetăţenilor români care nu sunt de cel puţin 5 ani agricultori, care nu sunt înregistraţi fiscal de cel puţin 5 ani cu venituri din agricultură, care nu s-au întors în ţară, dacă cumva au fost plecaţi de cel puţin 5 ani, să cumpere teren agricol în România? Aţi dorit ca doar voi să mai puteţi cumpăra teren agricol în România, pentru voi sau pentru străini, şi până acum aţi făcut-o, cumpărând pe firmele voastre şi apoi cesionând părţile din firmă”, spunea, recent, ministrul Adrian Oros.

40% din terenurile vândute au ajuns la străini

Între 2014 și semestrul I al anului 2017, au fost tranzacționate în România 469.984 ha, potrivit Expunerii de motive  atașate Legii 175/2020 care a modificat și completat Legea 17/2014. Suprafaţa de 469.984 ha reprezintă 3,75% din suprafața agricolă totală a României și 4,94% din suprafața agricolă declarată anual la APIA pentru încasarea subvențiilor agricole.  Cele peste 450.000 de ha au fost cumpărate și de cetățeni români, și de cetățeni din alte state europene.  Potrivit datelor furnizate de MADR,  în România erau în octombrie 2019, înregistrate 793 de persoane fizice și juridice străine care exploatează terenuri agricole, în suprafață totală de 422.000 de ha. Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane sunt din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc. Potrivit TI însă, în România, suprafața agricolă acaparată de străini ar fi de aproximativ de 30-40%, din care 10%  a ajuns în posesia unor cetățeni din afara UE și 20-30% de cetățeni din UE.

În statele UE sunt restricţii la înstrăinarea terenurilor

În timp ce în Ungaria vânzarea terenurilor agricole către cetățenii străini constituie faptă penală, iar în celelalte state UE străinii au atâtea restricții încât nu ajung să achiziționeze niciodată vreo palmă de pământ, în România Guvernul și parlamentarii dau  undă verde tranzacțiilor. ,,Bulgarii au avut și ei un trend de a vinde și, după aceea, au revenit și au impus restricții prin lege. Ungaria a trecut acest lucru în penal, dacă un cetățean vinde unui străin este pasibil de dosar penal. În Germania, pe lângă restricțiile prin drepturile de preemțiune, dacă există retranzacționare într-o perioadă de 10 ani, se impozitează diferența de preț cu 80%. Din 2014 pământul agricol a fost considerat capital circulant și atunci se dădea liber oricui de oriunde să cumpere. Dar dacă un român vrea să cumpere în Franța o bucată de teren nu are acces, pentru că nu există noțiunea de vânzare de teren. În Belgia, primul care are acces la cumpărare este co-proprietarul terenului, iar dacă acesta nu este interesat, imediat vine statul și îl cumpără și apoi îl arendează. În Olanda este la fel, co-proprietarul, apoi statul. Iar în celelalte state nu ajunge un străin să cumpere, pentru că intervine imediat statul și achiziționează terenul” a explicat președintele Federației Naționale ProAgro, Ionel Arion. (Lucia BAKI)