Ioana Langa avea 14 ani când a adus-o pe lume pe Anais Maria Ioana. În ziua de 16 ianuarie 2018, copila îşi ţinea pentru prima dată bebeluşul în braţe la Maternitatea din Făgăraş. Ioana spunea că se bucură că are un copil sănătos, dar şi-ar fi dorit o altă viaţă dacă ar fi ascultat de părinţi. L-a cunoscut pe Ioanuţ Munteanu care avea 29 de ani şi n-au mai ţinut cont de nimic decât de propriile lor sentimente. Aşa s-au trezit părinţi cu mari responsabilităţi. Am găsit-o pe Ioana cu fetiţa ei în braţe jucându-se în faţa blocului. ,,O iubesc pe Anais, dar mi-aş fi dorit o altă viaţă. Acum nu mai am ce face, merg înainte. Am două clase, dar pe Anais o voi trimite la şcoală pentru că e singura ei şansă să ducă o altă viaţă decât a mea. Dacă aş da timpul înapoi aş face cu totul altceva, aş merge la şcoală să am un alt viitor” a spus Ioana Langa. Su nt multe adolescente care au devenit mame fără măcar să se gândească ce presupune acest lucru. Două minore din Olteţ au devenit mame la 14 ani ca şi Veta din Făgăraş. Iova din Beclean de 15 ani şi Denisa de 15 ani din Șercăiţa au adus pe lume copii, iar Emilia de 16 ani din Făgăraş şi Elena de 16 ani din Viştea de Jos se bucură de bebeluşii lor. Medicii de la Maternitatea din Făgăraş spun că numărul minorelor care aduc pe lume copii sau care avortează creşte alarmant de mult. ,,Nici ele, dar nici părinţii lor nu-şi dau seama la ce risc se expun născând la o vârstă atât de fragedă” explică medicii de la Maternitatea Făgăraş.
Cea mai tînără mămică a avut 12 ani
Cea mai tînără mămică a avut 12 ani când a adus pe lume un băieţel. Copila a născut, în 2012, acasă moşită de bunica ei. Fetiţa provine dintr-o familie de îngrijitori de animale, la o fermă din Sălaj, şi locuia de peste un an la bunica ei, în localitatea Buneşti. În anul 2013 au născut la Făgăraş 58 de minore. În 2015 cea mai tînără mămică a avut 13 ani şi era din Copăcel. În primele 6 luni din 2015, un număr de 40 de copile au devenit mămici din totalul de 265 de naşteri înregistrate la Făgăraş. ,,Mamele cu cei mai mulţi copii s-au înregistrat în comuna Lisa. În satul Lisa sînt două femei care au fiecare cîte 10 copii. Este vorba despre Diana P. şi Geta G. care locuiesc la marginea satului şi trăiesc din ajutor social. Copiii acestor femei sînt părinţi chiar dacă sînt minori” declarau, în 2015, medicii făgărăşeni. În anii următori tot mai multe copile au devenit mămici, cele mai multe din mediul rural.
Statistici sumbre
16.470 de adolescente au devenit mame, în 2020, anunță Institutul Național de Statistică. Multe dintre aceste copile nu au trecut de vârsta majoratului, iar aducerea pe lume a unui nou născut poate crea probleme grave de sănătate atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. În ultimii ani, numărul adolescentelor care au devenit mame la vârste fragede a crescut semnificativ. Județul Mureș se află pe primul loc în rândul mamelor minore, urmat de Dolj și Brașov. Cele mai multe adolescente care nasc provin din zone rurale defavorizate, adică 74%. Vârsta medie la nașterea primului copil este de 16 ani. În unele cazuri, fetele nasc la 18 ani, dar sunt și tinere care la nici 23 de ani împliniți au deja cinci copii.
Județele cu cele mai multe mame adolescente sunt, potrivit datelor temporare INS pentru anul 2020:
- Mureș – 871
- Dolj – 723
- Brașov – 695
- Iași – 656
- Bihor – 614
- Bacău – 586
- Constanța – 556
- Argeș – 489
- Dâmbovița – 480
- Sibiu – 479
Județele cu cele mai puține mame adolescente:
- Caraș-Severin – 220
- Brăila și Mehedinți – 213
- Gorj – 190
- Tulcea – 175
„Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului. Mediul din care provine mama, gradul de educaţie şi veniturile familiei determină proporţional accesul la servicii medicale, şcolarizare şi perspective de integrare în societate, atât pentru tânăra mamă, cât şi pentru copilul ei. Una dintre marile provocări cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, iar în cazul mamelor adolescente riscurile să nască prematur și să apară complicaţii sunt mult mai ridicate. Principala cauză a mortalității infantile este prematuritatea, care înregistrează o creștere semnificativă în aproape toate țările lumii. Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile medicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide”, au declarat reprezentanții organizației Salvați Copiii România.
Salvați Copiii România se implică
Voluntarii acestui ONG își propun să strângă fonduri pentru dotarea maternităților cu aparatură și echipamente medicale de ultimă generație care să fie folosite mai ales în cazul pruncilor născuți prematur. În ultimii 11 ani, Salvați Copiii România a investit peste șapte milioane de Euro în dotarea a 102 unități medicale din toate județele țării cu 940 de echipamente medicale, care au ajutat la supraviețuirea și tratarea a peste 140.000 de copii. Salvați Copiii România lansează un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o cauză vitală: modernizarea și dotarea cu echipamente performante a maternităţilor, secţiilor de neonatologie, ATI și pediatrie din România. Persoanele juridice care doresc să sprijine acest demers pot descărca contractul precompletat cu datele de identificare ale organizaţiei AICI. Plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2021.
