Despre așa zisa Comunitate Terapeutică Dejani s-a vorbit încă din 2008, iar discuțiile și proiectele s-au reluat și în 2010, 2012 și chiar 2016, fiind inclusă și în planul de investiții al Guvernului prevăzut pentru perioada 2015-2018. Era vorba despre un Centru destinat reabilitării persoanelor consumatoare de droguri de mare risc (injectabile) care se amenaja în clădirea fostei garnizoane militare de la Dejani, la poalele Munților Făgăraș. Dacă pentru acest obiectiv, în 2010 era vorba despre un proiect Phare obținut de Finlanda destinat Guvernului României în valoare de 1.100.000 euro, în 2015 era vorba de o finanțare internă în valoare de 11.289.000 lei. Banii s-au cheltuit, dar de atunci clădirea stă goală, se degradează pe zi ce trece, iar niciun beneficiar nu i-a trecut pragul.
Proiect uitat în sertare
În Monitorul Oficial nr. 99 din 12 februarie 2010 a fost publicată decizia privind centul de la Dejani, respectiv: ,,Asigurarea funcționării Comunității Terapeutice Dejani – capacitate de 30 de locuri:a) asigurarea tratamentului de menținere a abstinenței (pentru dependenți de opiacee și alcool) cu naltrexonă;b) testarea prezenței drogurilor în lichide biologice;c) servicii de terapie ocupațională (ergoterapie);d) servicii de asistență medicală medie;e) servicii de asistență medicală psihiatrică;f) asigurarea testării standardizate în vederea evaluării psihologice;g) servicii psihologice, educative, culturale, și sportive;h) servicii de asigurare a hranei;i) servicii de găzduire;j) marketing servicii de nivel 3 (activități de promovare).k) servicii de proiectare și amenajare/construcții“.
Arafat și pe lângă Agenția Antidrog
După 2 ani, a fost organizată o conferință națională a Agenției Naționale Antidrog (ANA), în zilele de 19 şi 20 octombrie 2012, în care a fost prezentat și proiectul de la Dejani. Era prima conferinţă naţională cu tema ,,Adicţia – abordare multidisciplinară, implicaţii medico-psiho-sociale“. De la pupitrul conferinței au lăudat proiectul de la Dejani dând asigurări că în câteva luni va fi funcțional șeful ANA și Raed Arafat, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii. „Sistemul de centre terapeutice va fi extins şi la nivel teritorial. Agenţia Naţională Antidrog are două centre în pregătire în acest moment. Ele se află la Dejani, în judeţul Braşov şi la Bălani, în judeţul Harghita, iar capacitatea acestora este de 80 de locuri. Noi suntem în faza de operaţionalizare a acestora şi credem că la începutul anului viitor ele vor intra în funcţiune”.
Proiectul ANA, în 2015, se ridica la 11.289.000 lei
Deși au fost prezentate ca funcționale, totuși construirea unui Centru la Dejani și a altuia la Bălan au fost cuprinse și în planul Guvernului pentru anul 2015, pigmentat cu hotărâri de guvern care au dat frâu liber cheltuirii banilor publici. ,,Furnizarea de servicii de asistenţă consumatorilor de droguri în cadrul comunităţilor terapeutice Bălan şi Dejani, denumite în continuare CT Bălan şi CT Dejani: asigurarea serviciilor şi lucrărilor administrative, precum cele de încălzire, apă caldă, curăţenie, igienizare, amenajare, reparaţii şi întreţinere interioare şi exterioare, aprovizionare cu alimente, pregătire şi servire a mesei, îndepărtare a deşeurilor menajere şi medicale, pază şi protecţie a clădirilor, transport, asigurare bunuri şi imobile, poştale, telecomunicaţii şi internet, construcţii pentru animale, asigurare a hranei pentru animale;b) furnizarea de servicii de găzduire pentru beneficiari pe perioada menţionată în contractul sau acordul terapeutic; furnizarea serviciilor de asistenţă a consumatorilor de droguri tip comunitate terapeutică, precum cele de evaluare clinică, asistenţă medicală, psihiatrică, psihologică, socială şi vocaţională, ergoterapie ocupaţională şi funcţională, cursuri profesionale şi reconversie, recreere şi sportive, culturale şi educative, testare psihologică; furnizarea serviciilor de promovare şi marketing, precum cele tipografice şi publicitare; asigurarea de utilaje, echipamente şi bunuri; CT Dejani furnizează servicii tip comunitate terapeutică la capacitate de 30 de locuri. Perioada de implementare: 2015-2018 Buget: 11.289 mii lei“ se stipula în actele normative din 2015.
Primarul Gheorghe Lazea: ,,Primăria Recea nu are legătură cu acest centru“
Chiar și așa, în 2016 s-a anunțat organizarea unui centru pentru imigranții sirieni în clădirea de la Dejani, dar și această utilitate a fost uitată. Primarul comunei Recea Gheorghe Lazea spunea atunci că a aflat despre o astfel de posibilitate numai că la primărie n-a primit niciun document oficial. ,,Clădirea de la Dejani aparţine MAI, iar decizia aparţine acestuia. Noi, ca primărie, am avut o singură acţiune legată de această clădire. Am organizat o dezbatere publică în urmă cu câţiva ani legată de destinaţia acestui imobil şi anume de a fi un centru pentru consiliere a drogaţilor. Şi pentru această destinaţie sătenii s-au opus. Din 2010 nu am mai avut nicio legătură cu acest centru care nici astăzi nu funcţionează” a spus primarul comunei Recea Gheorghe Lazea în 2016.
Ce spuneau sătenii din comuna Recea
,,În cadrul depozitului de la Dejani a fost construită o cazarmă pentru militarii care efectuează paza depozitului, un bloc cu 5 nivele pentru jandarmi şi alte obiective. Blocul care a fost construit pentru jandarmi a fost predat pentru a fi populat cu persoane fizice pentru dezintoxicare cu diverse droguri, bolnavii fiind aduşi din părţile nordice ale Europei. Consider că acest obiectiv era mult mai util pentru a fi amenajată o tabără de tineret la nivele 2, 3, 4, iar la parter un cămin pentru bătrânii fără niciun sprijin din zonă. Respectuos vă rog a ţine cont că nu este deloc benefic pentru zona Făgăraş acest centru“ era opinia sătenilor.
Proiectul Phare cu Finlanda, 1,1 milioane de euro
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) lansase în 2010 un proiect de înfrăţire instituţională între România şi Finlanda, finanţat de Uniunea Europeană şi care avea ca obiectiv, după finalizarea strategiei proiectului, construirea unui centru rezidenţial pentru foştii dependenţi de heroină injectabilă, într-o localitate din judeţul Braşov. Era vorba despre Dejani. Proiectul ,,Consolidarea sistemului integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri din România” se desfăşura timp de 12 luni şi presupunea realizarea unei strategii pentru reinserţia socială a consumatorilor de droguri. Centrul rezidenţial, despre care, se spunea, că se va construi în localitatea Dejani din judeţul Braşov, se adresa numai foştilor toxicomani de heroină injectabilă şi avea ca obiectiv reintregrarea socială a acestora, şi nu tratamentul medicamentos de substituţie. Așa cum se vehicula atunci Centrul ar avea o capacitate de 60 de locuri, 30 pentru femei şi 30 pentru bărbaţi, iar serviciile vor fi asigurate beneficiarilor în mod gratuit, beneficiarii putând sta acolo de la şase luni la 2 ani. Poiectul PHARE avea sprijinul şi asistenţa tehnică prin Centrul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bunăstare şi Sănătate din Finlanda și făcea parte din Strategia Europeană pe Droguri 2005-2012. Contractul a avut o finanţare de 1.100.000 de euro, din care 800.000 de euro erau alocați de Uniunea Europeană, iar restul de 300.000 euro era partea Guvernului României.
Niciun responsabil
Banii au fost cheltuiți, iar Comunitatea terapeutică Dejani a rămas doar pe hârtie. Clădirea de la poalele Munților Făgăraș este goală, pradă degradării și n-a adăpostit niciodată persoane dependente de stupefiante. Acest eșec al Guvernului României sub pavăza căruia ANA s-a angajat în acest proiect nu a fost luat la puricat de nimeni, nu există niciun responsabil, iar Agenția Națională Antidrog nu oferă explicații. (Lucia BAKI)
