Țara Făgărașului își comemorează eroii anticomuniști în fiecare an în cadrul manifestării ,,Zilele Rezistenței Anticomuniste“ organizată de Fundația ,,Ion Gavrilă Ogoranu“ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Pe parcursul a trei zile sunt evocate grupurile de luptători anticomuniști din întreaga țară, activitatea și suferințele lor din închisorile și lagărele comuniste. În aula Academiei de la Sâmbăta se organizează simpozioane, lansări de carte, proiecții de filme, dezbateri pe teme stabilite, iar la Crucea monument din incinta Mănăstirii se oficiază, duminica, slujba de pomenire pentru luptătorii din Munții Făgărașului și sprijinitorii lor din satele făgărășene.
10 ani de la plecarea la Cer a doi eroi anticomuniști
La ediția din acest an, 22-24 iulie 2022, au fot evocați în cadrul simpozionului din aula Academiei prof. dr. Iulian Constantin și cercetătorul Gheorghe Jijie, luptători în Rezistența Anticomunistă și foști deținuți politici. Coriolan Baciu, președintele Fundației ,,Ion Gavrilă Ogoranu“ a vorbit publicului prezent despre personalitatea prof. dr. Iulian Constantin și despre activitatea sa în slujba Rezistenței Anticomuniste, ca preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti, dar și despre activitatea sa de cercetare de după 1990. L-a evocat pe Gheorghe Jijie, fost deținut politic, secretar al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti și cercetător al arhivelor CNSAS.
Prof. dr. Constantin Iulian, închis de comuniști 13 ani
Constantin Iulian a fost deţinut politic timp de 13 ani, fiind întemniţat în 1948 ca şef al Frăţiilor de Cruce din Vaslui. A fost unul dintre puţinii intraţi în malaxorul “reeducării” de la Piteşti care au rezistat până la capăt verticali. Eliberat în 1954, a fost rearestat doi ani mai târziu şi condamnat în lotul lui Puiu Atanasiu, pentru tentativa de reorganizare a Mişcării Legionare. În timpul reeducării de la Aiud nu a făcut nici o concesie, drept pentru care a stat aproape numai în Zarka. Eliberat în 1964, cu decretul de amnistie generală, şi-a terminat facultatea şi un doctorat în hidrotehnică. După ’90 a fost profesor la catedra de hidrotehnică a Politehnicii bucureştene. Între anii 1995 şi 2005 a fost preşedintele Partidului Pentru Patrie, fondat de foşti deţinuţi politic legionari. A inițiat proiectul înființării, la București, a Muzeului Rezistenței Anticomuniste. În fiecare an a participat la Comemorarea de la Crucea de la Mănăstirea Brâncoveanu, ultima prezență fiind în 2011, cu câteva luni înainte de a se stinge din viață, 8 iunie 2012. ,,Trebuie spuse toate acestea, chiar dacă ne dor. Am fost martor de la început, la Suceava, apoi Piteşti şi s-a continuat la Aiud. A fost un proiect diabolic care a urmărit stîrpirea conştiinţelor. A fost o dramă a studenţimii româneşti şi a legionarilor. Istoricii falsifică acea perioadă. Din frică trădează profesia lor. Mişcarea Legionară a fost în centrul Rezistenţei Anticomuniste. Istoricii încearcă să evite acest adevăr. Am fost martor al reeducării şi am vrut să aflu negru pe alb ceea ce s-a scris despre acest episod. Am obţinut titulatura de cercetător voluntar autorizat la CNSAS. Am început cu anul 1945. La Suceava 90% erau legionari, dar şi din alte partide politice. De ce s-a întâmplat aşa? Pot spune că la noi KNVD-ul s-a suprapus cu răzbunarea autohtonă. Evreii comunişti au vrut răzbunarea faţă de legionari. Cei care au adus comunismul în România au fost acei evrei comunişti. Dacă luăm numele tuturor exponenţilor de atunci, toţi au avut la bază nume evreieşi. Activitatea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România este controlată. Ce vreţi să ştiţi că Tismăneanu este la origine evreu? Lumea întreagă este condusă de evrei. Dar chiar şi aşa, în ecuaţia istoriei există o necunoscută, voinţa lui Dumnezeu. Spiritual, poporul român poate să reuşească în ceea ce-şi propune. Dar asta numai dacă noi, românii, merităm“ a spus prof. dr. Iulian Constantin, preşedintele Federaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, la comemorarea din 2010.
Gheorghe Jijie a executat 13 ani în temnițele comuniste
Gheorghe Jijie s-a născut la 10 iunie 1919 în orașul Botoșani. A fost arestat împreună cu părinții săi în anul 1948, în lotul Ștefan Iacobescu, Septimiu Pop, Dumitru Cumpătă și Nicolae Luca. Inițial a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru ,,uneltiri contra statului” dar în final a executat 13 ani, prin mai toate pușcăriile ,,celebre”: Jilava, Aiud, Periprava, Gherla, Galați, etc. ,,M-au luat și m-au dus într-o cameră de anchetă, unde erau vreo 10-12 gardieni care stăteau cu ochii pe mine. Unul punea întrebările, iar eu trebuia să răspund imediat. Dacă nu răspundeam, îmi dădea una cu un ciomag. Trebuia să răspunzi imediat, să n-ai timp să te gândești. Spre sfârșit, am căzut extenuat după patru ore de bătaie. Și iarăși cu ciomagul pe mine, ca să mă ridic”, declara Gheorghe Jijie într-un interviu. După căderea dictaturii comuniste a îndeplinit funcția de secretar al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti. A scris volumele monografice dedicate personalităților George Manu și Vică Negulescu. S-a stins din viață la 12 iunie 2012. ,,Despre fratele meu, Ioan Jijie, ştiu că a fost arestat în Bucureşti şi a trecut prin anchete extrem de dure, aplicandui-se diverse metode de tortură: curent electric, presiune continuă până la alienare, introducerea lui în celule cu T.B.C.-iști evolutivi până la contractarea bolii. După acest moment, lipsa totală a asistenţei medicale până când a avut o hemoptizie masivă (trei gamele de sânge şi bucăţi din plămâni). Era prea târziu pentru a mai putea salva ceva şi a decedat la vârsta de treizeci şi nouă (39) de ani. Acestea știu despre soarta fratelui meu, Ioan Jijie“ era declarația notarială dată de Gheorghe Jijie pentru alcătuirea dosarului crimelor comuniste de la CEDO (Strasbourg) la15.12.2009.
Muzeul Rezistenței Anticomuniste, la București
Florin Dobrescu, secretarul Fundației ,,Ion Gavrilă Ogoranu“, a prezentat activitatea organizației și proiectele de viitor, referindu-se la muzeul ce se amenajează în clădirea de pe strada Veseliei din București și despre lucrările de întreținere de la Fort 13 Jilava.
Invitații de la simpozion
La simpozionul desfășurat sâmbătă, 23 iulie, în aula Academiei, au fost invitați și au vorbit audienței: istoricul Marius Oprea, senatorul Sorin Lavric, senatorul de Țara Făgărașului Marius Toanchină, deputatul de Țara Făgărașului Dumitru Flucuș, prof. univ. Corvin Lupu, prof. univ. Tiberiu Costăchescu, dr. Galina Rădulean, fost deținut politic, jurnalista Lucia Baki, Monitorul de Făgăraș, membru în cadrul Fundației ,,Ion Gavrilă Ogoranu“.
Autorul Nicolae Sorin Olaru de la Sibiu a prezentat cele două volume document ,,O istorie a Exilului Legionar“. Prof. Rodica Popa de la Sibiu a încântat audiența cu două pricesne. În holul Academiei a fost organizată o expoziție cu fotografiile luptătorilor din Munții Făgărașului, sprijinitorii din satele făgărășene și documente din arhivele CNSAS de către Lucia Baki.
A fost prezentat un film document Iulian Constantin. Istoricul Marius Oprea a prezentat lucrările arheologice derulate la Tg Ocna și Periprava pentru deshumarea și identificarea osemintelor din gropile comune. (Lucia BAKI)
