Pentru primarul Viorel Grusea investițiile din comuna pe care o păstorește de 4 mandate reprezintă o prioritate. Dar în același timp edilul spune ,,fără bani nu poți face nimic pentru comună“. În cazul podului de peste Olt, de la Crihalma, cel luat de apă în 30 iunie 2018 și de care depindeau cetățenii comunei, s-au găsit și bani și s-a depășit și birocrația. Edilul de la Comăna a demonstrat că orice proiect se poate realiza cu implicare. În nici 2 ani, podul a fost ridicat de la zero astfel că în iunie 2020 se circula déjà pe noul pod din beton, o investiție de 19 milioane de lei. Un pod de 86,60 metri lungime, carosabil de 7,8 metri, trotuare de 1 metru, rampe de acces de 6 metri înălțime și 640 de metri lungime. Pentru investițiile de care are nevoie în continuare comuna, Primăria Comăna a întocmit o serie de proiecte care au fost depuse pe programele naționale și europene. Primarul Viorel Grusea spune că mare parte din bugetul local al ultimilor 2 ani a fost folosit pentru întocmirea de proiecte, în prezent așteptând semnarea contractelor de lucrări. Sunt proiecte de infrastructură, educaționale sau de Mediu. Am stat de vorbă cu primarul comunei Comăna, Viorel Grusea, despre investițiile aflate pe agenda primăriei.
Reporter: Programul Anghel Saligny a fost accesat de mai toate primăriile, proiectele depuse fiind în general de infrastructură. Ce proiecte ați depus și care au fost finanțate?
Viorel Grusea: Singura șansă pentru a putea dezvolta comuna sunt fondurile externe întrucât bugetul local este sărac. La toate primăriile din mediul rural este o problemă finanțarea pentru că veniturile locale abia ne ajung pentru a putea funcționa, adică cheltuieli de personal, cheltuielile curente. Astfel că singura șansă pentru dezvoltarea comunei sunt aceste fonduri naționale de la Ministerul Dezvoltării, Educației, Mediului și fondurile europene. Primăria Comăna a depus trei proiecte de infrastructură în cadrul programului național Anghel Saligny: construirea rețelei de canalizare în satele Comăna de Jos și Comăna de Sus, valoarea totală a investiției fiind de 7 milioane de euro, asfaltarea DC 21, Ungra-Hălmeag, în valoare de 12 milioane de lei și extinderea rețelei de gaz metan în satele Comăna de Sus și Ticușu Nou. Sunt investiții ce nu se pot realiza de la bugetul local, dar foarte importante pentru cetățeni. Pentru proiectul de canalizare am realizat studiul de fezabilitate pentru care am obținut toate avizele necesare. În privința rețelei de gaz metan, am întocmit proiectul de extindere a rețelei actuale pentru a racorda și satele Ticușu Nou și Comăna de Sus. Pentru DC 21 avem proiectul tehnic întocmit. Doar pentru proiectul de canalizare am primit o finanțare de 11 milioane de lei, vreo 2,5 milioane de euro din cele 7 solicitate. Când vom ajunge în situația de a semna contractele vom trece la procedura de licitație după care putem demara lucrările. Vom începe cu satul Cămăna de Jos, cu stația de epurare, iar în funcție de cât ne permit fondurile primite coroborate cu valoarea proiectului vom face rețelele. Cred că se va acoperi 2/3 din totalul rețelei stradale. Stația de epurare va deservi satele Comăna de Jos și Comăna de Sus. Pentru Crihalma vom face un alt proiect pentru care vom căuta altă finanțare. Vom include în acest proiect și stația de epurare care va deservi Crihalma și Ticușu Nou.
Stații de încărcare mașini electrice
R.: Comuna va avea stații de încărcare mașini electrice. Care au fost motivele pentru care ați realizat acest proiect?
V.G.: Vom avea două stații de încărcare a mașinilor electrice. Proiectul a fost aprobat de Ministerul Mediului, urmează să semnăm contractul de finanțare, valoarea fiind de 800.000 de lei. O stație va fi amplasată la Comăna de Jos, în apropierea primăriei, și alta la Crihalma, peste drum de școală. Am ales aceste amplasamente pentru că sunt aproape de transformatoarele electrice și astfel reducem costurile de instalare. Sperăm ca sătenii să-și cumpere mașini electrice. Sunt avantaje pentru că impozitul este zero, încărcarea lor este gratuită, costurile fiind suportate de Ministerul Mediului, dar sunt și prietenoase cu mediul. Am întocmit acest proiect tocmai pentru a stimula localnicii să se îndrepte spre astfel de mașini. Și pentru primărie intenționăm să cumpărăm mașini electrice.
Primarii așteaptă banii prin PNRR
R.: Vă bazați și pe fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență?
V.G.: Am făcut proiecte, avem aprobări, am obținut avize, iar acum așteptăm ca aceste finanțări să fie realizate. Noi am făcut tot ceea ce ni s-a cerut în privința PNRR. Dacă nu se concretizează, vom apela la alte programe care vor apărea pe parcurs.
R.: Pentru modernizarea DC21, care face legătura Ungra-Hălmeag, aveți finanțare?
V.G.: Acest drum s-a folosit în perioada în care era în construcție podul de la Crihalma, de peste Olt. Acest drum va fi modernizat de trei primării Șercaia, Ungra și Comăna. Este un proiect comun estimat la 12 milioane de lei în care fiecare comună își va asfalta partea sa. DC 21 pleacă din Gara Rupea până în satul Hălmeag, Comăna fiind în graniță cu Hălmeagul și cu Ungra. Este o alternativă la DJ 104 K.
Despăgubirile pentru inundații lovite de inflație
R.: Inundațiile din 2018 n-au afectat doar podul de la Crihalma, ci și un drum forestier. Ați primit despăgubirile?
V.G.: Au mai fost afectate 2 poduri și 3 podețe de pe valea Comăna și un km de drum forestier. S-au primit pentru refacerea acestor obiective 3,1 milioane de lei în 2019, la sfârșit. Nu s-au realizat lucrările întrucât a durat foarte mult întocmirea documentațiilor. Am scos lucrările la licitație, dar n-a venit niciun constructor pe motiv că nu se încadrează în banii existenți. Este o problemă, avem banii în cont, dar au crescut prețurile la materiale. Proiectul a fost făcut la prețurile de atunci, iar acum s-au dublat. Am rugat proiectantul să facă o recalculare a lucrării folosind prețurile din ziua de astăzi. Cele 3,1 milioane de lei nu acoperă decât jumătate din lucrare. Trebuie să găsim soluții. Avem două variante, sau atragem alți bani pentru că lucrarea nu poate fi fragmentată sau putem semna un contract multianual și atunci am avea timp să mai atragem fonduri pentru a acoperi restul cheltuielilor ce depășesc valoarea despăgubirilor primite. Mai mult legea bugetului spune clar că nu poți semna contratul de lucrări dacă nu ai suma necesară.
Masă caldă în școli
R.: Cu ce ajută Primăria unitățile școlare din comună?
V.G.: Avem o bună ccolaborare cu școlile și le sprijinim activitatea. Avem un proiect realizat împreună cu școlile care se referă la rechizite, burse de merit, burse sociale, masă caldă pentru copii. Acest tip de proiect a dat randament în ceea ce privește reducerea abandonului școlar. Aveam efective cam de 500 de elevi în cele 3 școli pe care le avem în comună și acum nu știu dacă a rămas vreun elev pe acasă. Proiectul urmează să fie implementat și în acest an și va cuprinde toți copiii de la cei de grădiniță până la cei din clasa a VIII inclusiv. Un alt proiect l-am făcut cu Școala Gimnazială de la Comâna de Jos prin care avem 850.000 de lei pentru masa caldă pentru o anumită categorie de elevi, plus investiții în tehnologie care ajută activitatea educațională, table inteligente, calculatoare, etc. Finanțarea este de la Ministerul Educației. (Lucia BAKI)
