Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit la Rabat, Maroc, a decis includerea dosarului „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii.
Anunţul a fost făcut joi de deputatul Ana-Maria Cătăuţă, preşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
- „Decizia comitetului luată astăzi când sărbătorim Ziua Naţională a României reprezintă recunoaşterea universală a frumoasei poveşti despre una dintre tradiţiile izvorâte din aceeaşi rădăcină comună a României şi Republicii Moldova. Cămaşa cu altiţă, ia românească aşa cum este cunoscută de toţi, reprezintă o moştenire transmisă, din dragoste şi cu dragoste, din generaţie în generaţie. Purtată de fete şi femei, pictată şi cântată în versuri, promovată asiduu, cu mândrie, inclusiv de Regină Maria şi Familia regală a României, cămaşa cu altiţă este unul dintre elementele identitare care ne dau forţă şi putere”, arată aceasta într-un comunicat.
Cele 24 de state membre ale Comitetului au apreciat valoarea elementului pentru identitatea culturală a celor două ţări, funcţiile sociale ale acestuia, aportul la consolidarea dialogului între comunităţi şi la incluziunea socială, precum şi importanţa măsurilor actuale şi viitoare de salvgardare implementate în cooperare cu comunităţile de purtători, în vederea promovării cămăşii cu altiţă, inclusiv prin intermediul acţiunilor de educaţie formală şi non-formală, notează News.ro.
Înscrierea în Lista Reprezentativă asigură o mai bună conştientizare a valorii acestei arte tradiţionale, care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate naţională, precum şi a necesităţii de protecţie a practicilor specifice de creaţie transmise din generaţie în generaţie, în cadrul comunităţilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Reuşita de azi se datorează, în cea mai mare măsură, generaţiilor de creatori ai cămăşii cu altiţă, asigurarea transmiterii patrimoniului în cadrul comunităţilor purtătoare fiind unul dintre cele mai importante criterii care definesc acest element, conform Ministerului Culturii.
