Anul Nou pe rit vechi 2023: Este prilej de sărbătoare pentru etnicii ucraineni, ruși, lipoveni, sârbi sau armeni din România. La două săptămâni după petrecerile “oficiale” de Revelion, este sărbătoare pentru ortodocşii de rit vechi, relatează alba24.ro.
Aceştia sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie, după calendarul Iulian.
De ce se sărbătorește Anul nou de rit vechi
Anul nou de rit vechi este sărbătorit de creștinii ortodocși care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat, precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.
Numeroși români sărbătoresc pe 14 ianuarie trecerea la Noul An pe stil vechi. O parte dintre credincioșii ortodocși și-au păstrat vechile tradiții și sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou după vechiul calendar Iulian, chiar dacă majoritatea populației de azi sărbătorește aceste evenimente după noul calendar.
În România în 6 martie 1919, s-a adoptat oficial Calendarul Gregorian, astfel că 1 aprilie, a devenit 14 aprilie 1919.
Calendarul vechi vechi rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns acum între cele două calendare.
Cine sărbătorește Anul nou pe stil vechi
Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.
Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.
Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.
În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi.
Obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi
În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.
Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.
Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.
Rusii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.
