La Făgăraș nu se vrea un muzeu al ororilor comunismului. La Sf. Gheorghe se va organiza în fosta fabrică de țigarete cu 9 milioane de euro, prin PNRR

Istoria contempoană a Țării Făgărașului este trimisă în uitare de autoritățle locale. Făgărașul care se vrea un pol turistic local pentru întreaga zonă nu este preocupat de promovarea acestei perioade istorice, deși a avut posibilitatea de a atrge resurse financiare pentru a realiza acest obiectiv. Primăria Făgăraș se laudă cu proiecte de tot felul, dar calcă în picioare orice posibilitate de a aduce la lumină istoria Rezistenței Anticomuniste. Fondurile din PNRR erau destinate și pentru înființarea de muzee și memoriale, dar acestea trebuiau atrase prin solicitări și proiecte clare. În Țara Făgărașului a fost cea mai dură Rezistență Anticomunistă, cu mii de victime dintre localnici. În Cetatea  Făgărașului a funcționat o închisoare comunistă, una dintre cele mai dure, care a adus  multă suferință și moarte. Cu fonduri din PNRR se putea organiza un muzeu al terorii în castelul medieval, în turnul temniței, acolo unde au murit cei mai mari generali ai țării, dar și dintre localnicii care s-au opus regimului totalitar comunist. Față de Primăria Făgăraș Primăria orașului Sfântu Gheorghe s-a folosit de această oportunitate și a atras 9,595 milioane de euro pentru a înființa ,,Muzeul ororilor comunismului“. Orașul n-a avut închisoare, n-a avut atâtea victime în regimul comunist, dar va arăta generațiilor viitoare ce a însemnat această perioadă istorică pentru comunitate și pentru români.

 Făgăraşul ignoră  ororile comunismului petrecute în zonă

Dacă oraşul Sfântul Gheorghe a reuşit să fie inclus  în lista obiectivelor finanţate prin PNRR cu un Muzeu al Ororilor Comunismului, Făgăraşul n-a fost interesat.  Cetatea Făgăraşului ar fi locul cel mai potrivit pentru a găzdui un Muzeu al Rezistenţei Anticomuniste. Și asta întrucât Cetatea Făgăraşului ascunde multă suferinţă în spatele zidurilor.  Atunci când castelul a fost transformat în închisoare de comunişti, în anii 1950, aici au fost aduşi cei mai duri călăi. Majoritatea localnicilor nici nu ştiu că în castelul medieval de la Făgăraş unde a trăit Doamna Stanca sau unde a funcţionat Dieta Transilvaniei, a existat una dintre cele mai grele penitenciare comuniste.  Turnul Tomory sau Sala Dietei au ajuns spaţii ale suferinţei, iar subsolurile, celule  de tortură şi de moarte.  Şeful penitenciarului de la Făgăraş, Lazăr Tibor, era un om sadic, iar Refic Fizula, ofiţerul politic, un ins care trăia pentru violenţă. Călăii din penitenciarul Făgăraş se fac responsabili de aplicarea unui regim dur de detenţie ce a dus la decesul multor deţinuţi politici. Cauzele deceselor indicate în actele de moarte dovedesc că regimul de detenţie, alimentaţia şi îngrijirea medicală au fost gândite în scopul eliminării fizice a deţinuţilor: TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiacă, hemiplegia membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroză.  A funcţionat acest peniteciar până în 1960. Penitenciarul Făgăraş a fost încadrat alături de alte penitenciare, ca Târgşor, Mislea, Piteşti, Mărgineni, la un grad  sporit de periculozitate. Conform registrelor actelor de deces cercetate de istoricul Ioan Ciupea, în închisoarea Făgăraş au fost înregistrate 166 de decese, care au survenit, pe ani, astfel: 1950 – 1, 1951 – 12, 1952 – 27, 1953 – 16, 1954 – 12, 1955 – 2, 1956 – 1, 1957 – 15, 1958 – 14, 1959 – 58, 1960 – 7.  În penitenciarul din Cetatea Făgăraşului au decedat şi 5 generali ai Armatei Române.  Astăzi nu se mai cunosc urmele fostului penitenciar, lucrările de restaurare din anii 70, îndepărtându-le până la ultima. Un muzeu organizat într-unul din turnurile castelului, cel al Temniței de pildă, ar putea reda această parte întunecată a istoriei contemporane a oraşului, dar şi a Țării Făgăraşului unde s-a înregistrat cea mai lungă şi dură Rezistenţă Anticomunistă, cu mii de victime în rândul localnicilor.

 Clădirea fostei fabrici de țigarete din Sf Gheorghe a fost cumpărată de primărie

Autoritățile locale din Sfântu Gheorghe vor să reabiliteze clădirile fostei Fabrici de țigarete din oraș  şi să le introducă în circuitul public.  Muzeul Comunismului va fi construit în clădirea depozitului de tutun din fosta fabrică de ţigarete, găzduind o expoziție interactivă care va folosi tehnici expoziționale de ultimă generație, prezentând dictatura comunistă în diferitele sale perioade și va fi un element viu al vieții turistice a orașului. Viitorul muzeu al Rezistenței Anticomuniste va fi realizat cu fonduri provenite prin PNRR. De altfel Primăria orașului Sf. Gheorghe a atras peste 470 de milioane de lei prin PNRR pentru proiecte de dezvoltare a orașului. ,,Pentru a înțelege ce înseamnă aceste 468 de milioane de lei, care vor fi cheltuite din PNRR în aproximativ 3 ani la Sfântu Gheorghe, suma ar putea fi ilustrată în felul următor: în 2022, locuitorii de la noi din oraş au plătit la bugetul local 9.130.555 lei drept impozite pe autovehicule, locuințe și terenuri. Din suma atrasă din PNRR, în medie 156 de milioane de lei vor fi cheltuiţi în fiecare din următorii 3 ani. Convertit, asta înseamnă că pentru fiecare 1 leu plătit de oameni ca impozit local, noi mai adăugăm 17 lei din PNRR. Acest lucru ilustrează cât de importante sunt aceste sume”, a declarat primarul orașului, Antal Árpád.

Fabrica era în faliment

Anul trecut au reușit să le cumpere de la lichidatorul judiciar al societății care gestiona fosta fabrică. Primăria Sfântu Gheorghe a achitat şi ultima rată din cele 4,9 milioane de euro prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare a fostei Fabrici de Ţigarete din municipiu, semnat în vara anului trecut. „Cred că cea mai mare realizare a anului trecut a fost faptul că am achiziţionat clădirile Fabricii de Ţigarete. Am şi plătit toate ratele şi eu cred că este o investiţie importantă pentru oraş, am salvat o clădire şi o să o umplem cu viaţă. Deci, cred că este o realizare importantă”, a declarat primarul Antal Arpad. Fabrica de Ţigarete din Sfântu Gheorghe, unde s-au făcut ani de zile ,,legendarele” ţigarete Carpaţi, Snagov şi Mărăşeşti, şi-a încetat activitatea în anul 2011 ca urmare a suspendării autorizaţiei de producţie şi comercializare, iar câţiva ani mai târziu compania a intrat în insolvenţă din cauza datoriilor acumulate către bugetul de stat. Primăria Sfântu Gheorghe a semnat în luna iunie a anului trecut contractul pentru cumpărarea fostei fabrici, exercitându-şi dreptul de preempţiune asupra terenurilor şi clădirilor societăţii Galaxy Tabacco SA Bucureşti, scoase la licitaţie de lichidatorul judiciar.

 Un muzeu al Rezistenței anticomuniste în clădirea fostei fabrici de țigarete

Primăria Sfântu  Gheorghe intenționează să înfiinţeze în spațiile fostei  fabrici un centru interactiv de ştiinţă şi divertisment, precum şi spaţii destinate copiilor şi tinerilor pentru organizarea de evenimente, cursuri şi activităţi de petrecere a timpului liber. De altfel, anul trecut, în incinta fostei fabrici au fost organizate deja o serie de evenimente, printre care şi Festivalul SepsiTabako. Totodată, autorităţile locale vor să construiască un muzeu la comunismului în fosta magazie de tutun a fabricii. Pentru Muzeul ororilor comunismului, Sfântu Gheorghe, valoarea totală a investiției este de 47.233.306,50 lei (9,595 mil. euro) fără TVA, din care 46.765.650 lei (9,5 milioane euro) fără TVA din Fonduri Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ce muzee se finanțează prin PNRR

Alocarea totală pentru muzee și memoriale este de 337.106.496 lei, echivalentul a 68,48 milioane Euro, distribuită astfel:

•  Mutra: Muzeul identităților și conflictelor transilvănene. Valoarea investiției este de 73.840.500 lei, echivalentul a 15milioane euro fără TVA;
•  Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.  Faza de Lucrări C+M (construcție și montare) pentru reabilitare și consolidare, 73.840.500 lei, echivalentul a 15 milioane de euro, fără TVA. Restul până la valoarea totală a investiției de 38,726 milioane de euro va fi suportată din bani proveniți de la bugetul de stat și donații.
•  Timișoara Capitală Europeană a Culturii: Memorialul Revoluției-decembrie 1989. Valoarea investiție este de 18.799.791,3 lei, fără TVA, echivalentul a 3,819 milioane de euro fără TVA.
• Memorialul Victimelor (Sighetul Marmației): Valoarea totală a investiției este de 8.599.607,39 lei, fără TVA, echivalenul a 1.746.929 euro fără TVA. Componenta I, amenajarea spațiului muzeal este de 351.623,54 lei, fără TVA, echivalentul a 71.429 euro fără TVA. Componenta II, realizarea centrului multifuncțional  este de 6.032.768,85 lei, echivalentul a 1.225.500 de euro fără TVA la care se adaugă costul achiziționării clădirii de 2.215.215 lei, echivalentul a 450.000 euro fără TVA.
•  Memorialul „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind Comunismului în România. Valoarea totală a investiției: 44.304.300 lei, echivalenul a 9 milioane de  euro, fără TVA, din care C+M 40.356.294,6 lei, echivalenul a 8,198 milioane de euro, fără TVA și dotări 3. 943.082,7 lei, echivalenul a 0,801 milioane de  euro, fără TVA.
•  Muzeul Industrializării forțate și al dezrădăcinării – Satu Mare. Valoarea totală a investiției este de 20.680.262,7 lei, fără TVA, respectiv 4,201 milioane de euro, fără TVA.
•  Râpa Robilor Aiud. Proiectul prevede realizarea unor spații expoziționale, în valoare de 2.274.287,40 lei, fără TVA, echivalentul a 0,462 milioane de  euro, fără TVA.
•  Muzeul ororilor comunismului, Sfântu Gheorghe. Valoarea totală a investiției este de 47.233.306,50 lei (9,595 milioane de euro) fără TVA, din care 46.765.650 lei (9,5 milioane de euro) fără TVA din Fonduri Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
•  Muzeul Fotografiei, Târgu Mureș. Valoarea proiectului este de 47.971.711,50 lei, fără TVA, respectiv, 9,745 milioane de  euro fărăTVA.
• Pentru lanţul de muzee şi memoriale dedicate opresiunii şi conflictelor, contractele vor include lucrări de restaurare a clădirilor, centre pentru vizitatori şi digitalizare. (Lucia BAKI)