Părintele Arsenie era foarte apropiat de localnicii din Ţara Făgăraşului cărora le-a fost duhovnic. I-a povăţuit şi  îndrumat şi atunci când era la Mănăstirea Sâmbăta şi la Bucureşti, Sinaia sau Prislop.  Când  nu putea fi în mijlocul lor, de multe ori le trimitea scrisori. Redăm două astfel de scrisori ale Părintelui Arsenie din 1949.

  •  ,,Anuţa noastră
    După cât mă pricep, tu vei scăpa de boală, fiindcă pneumonia în 8 zile te dă gata, or tu eşti în a 11-a zi, deci eşti numai foarte ostenită de răceală, dar în afară de primejdia de moarte. Eu nu pot veni să te mărturisesc şi să te împărtăşesc, dreptul ăsta îmi încetează de îndată ce ies din cuprinsul Mănăstirii. Dar, uite rog pe Părintele Nichita Bălescu să te mărturisească şi să te împărtăşească. Îi spui că te-a trimis şi Părintele Serafim la Sf. Împărtăşanie, şi învoieşte-te şi tu aşa. Uite trimit Părintelui patrafirul meu, pentru tine, ca să ai totuşi ceva de aici, lângă tine. Am mai fost şi la D-na Stanciu în Arpaş, care iarăşi avea ceva ca tine, de pe urma unei răceli zdravene, dar n’am spovedit-o, ci am chemat pe Părintele din sat. Şi a fost bine. D-na Stanciu s’a făcut bine şi a venit pe aici. Şi tu te vei face bine. Îţi trimit o cruciuliţă, şi dorinţa de a te face bine. Arsenie”

  •  ,,Haritina dragă
    Ce bine când pe lângă scrisoarea trimisă, mai e şi un om care să mă îndrume să scriu. Cât de bucuros aş răspunde oamenilor, dar aşa sunt de mulţi…Păsul tău gândesc că e slăbiciune, deznădejdea şi singurătatea. Când eram pe la Sâmbăta vă mai înseninam faţa, dar treaba asta trebuie să o fac tot mereu-mereu de la capăt şi la nesfârşit. Acum v’am ajuns urma, caut şi eu odihnă fugind de oameni. Cam ce-aş putea să-ţi mai scriu? Îţi doresc împăcarea sufletului cu răbdare, că prin răbdare ne mântuim.
    Arsenie
    Sibiu: 3 XI ’49”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here