Nu mai încape îndoială că Nadășul este un experiment pentru fenomenul retrocedărilor din România. Este satul retrocedat de magistrații plătiți din banii publici să împartă dreptatea. În condițiile în care documentele care stau în spatele retrocedării Nadășului s-au dovedit a fi false. De 17 ani, nădășenii își cer satul înapoi, peste 8.747 hectare cu vatra satului, pădurea, cimitirul și terenul arabil. Doar câteva instanțe dintre cele pe la care a fost plimbat dosarul ,,Nadăș“ au fost de partea sătenilor, restul au emis decizii și sentințe care au prelungit fără justificare stabilirea adevărului. Acel adevăr prin care familia ce vrea să primească statutul de proprietar al Nadășului a prejudiciat statul roman cu suma de 27 milioane de euro. O spune DNA Timișoara în rechizitoriul stabilit în 2014, iar Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă acest lucru, dovedind totodată că protagoniștii retrocedării au comis fapte penale pentru a-și atinge țelul. Cazul Nadăș demonstrează cel mai bine corupția din instituțiile statului român. Demonstrează și lăcomia unor notari, experți topo, judecători și funcționari publici. Astfel, Nadășul a fost retrocedat ilegal în 2006 prin sentința civilă 657/2006, pronunțată de Judecătoria Ineu la numai două termene de judecată, în Dosarul 457/2006, soților Colțeu Viorica și Colțeu Mihai Alexandru. Dosarul ,,Nadăș“ a bătut țara-n lung și lat, nădășenii bătând la ușile instanțelor de 17 ani în așteptarea dreptății.
La Judecătoria Brașov se tergiversează revizuirea retrocedării
La Judecătoria Brașov dosarul ,,Nadăș“ se află din 2017 (Dosar nr. 1265/246/2017) , magistrații care au emis decizii fiind detașați, rând pe rând de la Judecătoria Ploiești. Ultimul, Alexandru Răducu, a fost detașat la Judecătoria Brașov anul trecut prin decizia CSM. Acesta a emis o decizie în ședința din 27 aprilie 2023 în Dosarul nr. 1265/2017 de suspendare a cauzei, răspunzând astfel solicitării celor care au obținut satul în baza unui certificat de moștenitor fals: Colţeu Viorica, Colţeu Mihaela Adriana şi Ilieş Simona Maria familiei Colțeu.
,,Solutia pe scurt: Admite cererea de suspendare a judecăţii formulată de intimatele Colţeu Viorica, Colţeu Mihaela Adriana şi Ilieş Simona Maria. Suspendă judecata dosarului civil înregistrat pe rolul Judecătoriei Braşov sub nr. 1265/246/2017 până la rămânerea irevocabilă a soluţiei ce urmează a fi pronunţată în dosarul înregistrat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia sub nr. 374/59/2021. Cu drept de recurs, în mod separat, pe durata suspendării cursului judecării procesului, la instanţa ierarhic superioară. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27.04.2023. Document: Încheiere – Suspendare 27.04.2023“.
Nădășenii se declară consternați de decizia judecătorului de la Judecătoria Brașov.
- ,,Prin voința judecătorului se prelungește soluționarea dosarului așa cum își dorește familia Colțeu“ spun sătenii.
Pe de altă parte, juriștii contactați sunt de părere că ,,decizia de la Judecătoria Brașov este flagrant nelegală pentru că nesocotește o decizie definitivă a ICCJ“.
Ce dosare penale sunt pe rol
,,În ianuarie 2015 a fost înregistrată o plângere penală împotriva tuturor persoanelor care au contribuit la obținerea hotărârii judecătorești de retrocedare, inclusiv împotriva soților Colțeu și a notarului Vlai Adrian din Arad, care prin fals intelectual a emis un certificat de moștenitor, care a fost folosit de familia Colțeu pentru a obține suprafața de 8747 ha“ explică av. Coroiu Vasilica.
Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin Încheierea penală nr. 415//21.12. 2015, pronunțată în Dosarul nr.1191/59/2016 a admis cererea parchetului DNA Timișoara și a desființat, în temeiul art. 549 indice 1 c. pr. penală, Certificatul de moștenitor nr. 5/31.01.2003 și actele subsecvente. Încheierea penală a rămas definitivă prin Încheierea penală 603/09.06.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală. În baza încheierii penale nr. 603/09.06.2012 a ÎCCJ, Comisia Județeană Arad de Aplicare a Legii 18/1991 și Comisia Locală Tauț au solicitat revizuirea sentinței civile nr. 657/2006. Sătenii din Nadăș au depus cereri de intervenție la acest dosar. Numai că dosarul de revizuire a fost strămutat spre soluționare la Judecătoria Brașov, dosarul fiind înregistrat sub nr. 1265/246/2017. Este dosarul care a fost suspendat de magistratul Alexandru Răducu în 27 aprilie 2023. Numai că înaintea acestei etape, tot la Judecătoria Brașov a fost emisă sentința civilă 733/2020 de un magistrat detașat tot de la Ploiești, o sentință nefavorabilă sătenilor.
- ,,Inițial, contrar probelor și contrar celor două sentințe penale adoptate de Curtea de Apel Timișoara și ÎCCJ, cele două comisii și sătenii din Nadăș, s-au confruntat cu o soluție nefavorabilă din partea Judecătoriei Brașov, sentința civilă nr.733/2020 pronunțată în Dosarul nr. 1265/246/2017 fiind contrară legii și a hotărârilor penale menționate de magistrat Andreea Beatrice Popa. Sentința nelegală a fost recurată de cele două comisii și de cei 75 de intervenienți persoane fizice, săteni din Nadăș“ explică avocat Coroiu Vasilica din Baroul București, care îi reprezintă pe sătenii din Nadăș.
Recurs la Tribunalul Brașov
Prin sentința civilă nr. 733/2020 este respinsă cererea de revizuire. Asta în condițiile în care soluţiile penale au desfiinţat actul fals care a stat drept temei al retrocedării. La sfatul avocatei Vasilica Coroiu de la Baroul București, cele 2 comisii și nădășenii n-au renunțat și au formulat recurs împotriva sentinţei civile 733/2020 pe care au considerat-o nedreaptă. Recursul s-a judecat la Tribunalul Brașov, care a casat în parte Sentinţa civilă nr.733/07.02.2020 pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul nr. 1265/246/2017. La acest dosar au fost conexate și Dosarele nr. 1284/246/2017 şi nr. 1283/246/2017. Completul format din 3 judecători a emis decizia civilă nr. 113/12.11. 2020, prin care s-au admis recursurile, hotărârea dată de Judecătoria Braşov fiind casată, numai că această cauză a fost trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă, la Judecătoria Brașov (SIC!).
Prejudiciul stabilit de DNA, 27 milioane de euro
Un alt dosar penal s-a format în urma plângerii penale formulate de Biriș Iovu și Rad Nicoale, reprezentați de av. Cororiu Vasilica, și a Rechizitoriului întocmit de DNA Structura Teritorială Timișoara. Rechizitoriul a stat la baza trimiterii în judecată ca și inculpați: Colțeu Viorica, Colțeu Mihaela, între timp a decedat Colțeu Mihai Alexandru, notarul Vlai Adrian și Ocolul Silvic Privat Nadăș, administrat de familia Colțeu pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Procurorii au estimat un prejudiciu de 27.000.000 euro. În prezent dosarul penal constituit în baza rechizitoriului se află pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, înregistrat sub nr. 374/9/2021.
- ,,Anterior emiterii rechizitoriului autoritățile de cercetare penală au constatat că Certificatul de moștenitor nr. 5/31.01.2003 a fost emis prin fals de către notarul Vlai Adrian, cel care fusese condamnat cu suspendare pentru fapte similare în alt dosar. Dar DNA Timișoara a declanșat procedura de desființare a certificatul de moștenitor ca fiind fals, acesta constituind actul de bază pentru obținerea sentinței de retrocedare“ explică av. Coroiu Vasilica.
Decizie controversată
Drept urmare, decizia de suspendare emisă de Judecătoria Brașov în care este invocat dosarul penal aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia sub nr. 374/59/2021, nu are legătură cu Dosarul nr. 1265/246/2017.
- ,,Suspendarea dosarului ca urmare a solicitării familiei Colțeu înseamnă tergiversarea soluționării pe fond a cererii de revizuire. Se invocă o cauză penală în condițiile în care decizia ICCJ este definitivă, iar pe rolul Curții de Apel Alba Iulia se judecă dosarul privind săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave de către inculpații Colțeu Viorica, Colțeu Mihaela, între timp a decedat Colțeu Mihai Alexandru, notarul Vlai Adrian și Ocolul Silvic Privat Nadăș. Este important de reținut că familia Colțeu nu are niciun drept asupra imobilelor terenuri și construcții din Nadăș, întrucât nu are nicio legătură de rudenie cu fostul grof Grosz Iosif și fosta soție a acestuia, Grosz Helena, cu atât mai mult cu cât în anul 1948 când s-a efectuat naționalizarea de Statul comunist s-a preluat o suprafață de 4.700 ha pădure de la o societate comercială, Societatea Forestiera Nadăș, nu de la familia Grosz așa cum în mod nelicit susțin beneficiarii acestei retrocedări“ a mai explicat av. Coroiu Vasilica de la Baroul București.(Lucia BAKI)
