Reglementarea jocurilor de noroc se învârte mereu în jurul a două realități. Pe de o parte, e vorba de un domeniu extrem de profitabil, de pe urma căruia nu doar companiile, ci și statul câștigă generos prin taxele și impozitele colectate, fiindcă operatorii sunt disciplinați fiscal, neavând încotro – sistemul licențelor și taxelor din domeniu funcționează pe principiul „mai întâi plătești, apoi funcționezi”.
Pe de altă parte, vorbim de un domeniu sensibil. Jocurile de noroc pot provoca ușor dependență, iar pentru unii oameni care nu își pot gestiona pornirile, efectele sunt distructive nu doar financiar, ci și social, uneori ajungându-se la tragedii.
În România, de cele mai multe ori, statul a fost preocupat doar de partea financiară a problemei. Fie a „muls” companiile, fie pe jucători, prin taxe și impozite. De partea socială, de prevenirea dependenței și de educarea cetățenilor în legătură cu abordarea responsabilă a jocurilor de noroc, așa cum se întâmplă și cu tutunul sau alcoolul, autorităților nu le-a prea păsat.
În acest context, în Parlament există o propunere legislativă care prevede, printre altele, ca toate sălile de jocuri de noroc să fie mutate în afara localităților. În plus, aceste săli ar urma să nu mai existe în localități cu mai puțin de 5.000 de locuitori.
Poate fi asta o soluție-șoc pentru a limita accesul la o distracție care poate degenera relativ ușor în adicție și efecte cu potențial social distructiv? Panorama a încercat să lămurească lucrurile și să analizeze situația din mai multe țări europene, pentru a vedea cum au încercat acestea să prevină dependența de jocuri de noroc și să protejeze persoanele vulnerabile.
Parlamentarii nu mai vor agenții de pariuri la orice colț de stradă sau uliță
Propunerea privind reglementarea suplimentară a industriei de jocuri de noroc a fost inițiată de deputatul USR Tudor Pop. Aceasta vine cu completări la legea jocurilor de noroc și stipulează că spațiile destinate lor nu mai pot fi situate în unitățile administrativ teritoriale cu populație sub 5.000 de locuitori.
Cum majoritatea comunelor din România au sub 5.000 de locuitori, această lege ar face ca la țară să nu mai existe aproape deloc săli de jocuri. Conform INS, în România sunt 2.862 de comune, din care doar 475 au peste 5.000 de locuitori.
Aceeași inițiativă mai prevede ca sălile de joc să nu mai poată fi adăpostite în clădiri rezidențiale sau că spațiile în care se află nu pot fi la mai puțin de 300 de metri de o locație deja existentă, în care se desfășoară deja jocuri de noroc.
Inițiativa deputatului de la USR a fost revizuită de Alfred Simonis, deputat PSD, care a venit cu prevederi suplimentare. De pildă, parlamentarii puterii au propus ca sălile de jocuri de noroc să fie mutate la periferia localităților. În plus, același proiect mai stipulează că operatorii nu mai pot deschide săli de pariuri fără avizul consiliilor locale, iar amplasamentele specifice nu vor mai putea fi situate la mai puțin de 300 de metri de școli, licee, spitale sau biserici.
„Experiența altor state europene ne arată că localizarea sălilor de joc în afara localităților scade numărul jucătorilor, iar prin această propunere luăm și o măsură de prevenire a dependenței față de jocurile de noroc”, a scris deputatul Alfred Simonis pe o rețea de socializare.
Citește mai departe AICI
