Măsurile fiscale sunt un cartof fierbinte, în special pentru mediul privat, iar efectele nu vor întârzia să se facă simțite în buzunarele fiecărui român. Spiritele s-au încins în Parlament, după ce Guvernul a decis să își asume răspunderea pe măsurile fiscale care au fost, într-un final, făcute publice la jumătatea lunii septembrie, după o vară în care doar au fost vânturate pe sub nasul contribuabililor, persoane fizice și companii.
Principalele măsuri fiscale asumate de Guvern
- Taxarea veniturilor la microîntreprinderi: 3% pentru IMM-urile care au cifra de afaceri peste 60.000 de euro sau care au anumite CAEN-uri specifice. Restul plătesc impozit de 1%. Noua formă a impozitării intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
- Impozit 1% din cifra de afaceri pentru companiile care au afaceri de peste 50 de milioane de euro, dacă impozitul pe profit de 16% e mai mic decât această cifră.
- Băncile și instituțiile de credit vor plăti, pe lângă impozitul pe profit, un impozit suplimentar pe cifra de afaceri. Acesta va fi de 2% în 2024 și 2025, iar în 2026 va scădea la 1%.
- Limitarea aplicării facilității fiscale pentru IT-ști, până la 31 decembrie 2028 (termen similar pentru construcții, agricultură și industria alimentară) și eliminarea scutirii la impozitul pe venit pentru IT, dar doar la salariile care depășesc 10.000 de lei brut.
- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS.
- Crește TVA pentru:
- livrarea de locuințe sociale, alimente de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă ( de la 5% la 9%);
- livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice (de la 5% la 9%);
- săli de fitness (de la 5% la 19%);
- pentru parcuri de distracții și activități recreative (de la 5% la 19%);
- pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut e de minim 10g la suta de grame de produs (de la 5% la 19%)
- Se introduce taxa pe zahăr:
- 40 de lei/hl pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml
- 60 de lei/hl pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml
- Pentru bonurile de masă se va plăti CASS.
- Accizele la tutun și alcool vor crește.
- Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
- Impozit special pentru case și mașini scumpe.
- Persoanele care au venituri din activități independente vor avea un nou plafon pentru plata CASS, de 10%, dacă au venituri sub 60 de salarii minime.
- Acordarea voucherelor de vacanță, numai pentru angajații din sectorul bugetar, ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei.
Impactul cel mai mare se va resimți la impozitarea cifrei de afaceri, „o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate”, tocmai pentru că un rulaj mare nu înseamnă și profit pe măsură, explică, într-o discuție cu Panorama, Daniel Anghel, Partener și liderul serviciilor fiscale și juridice din cadrul PwC. Nici celelalte măsuri nu sunt mai puțin problematice, atrage atenția expertul.
În plus, lipsa unui studiu de impact face ca toate calculele optimiste ale Guvernului, privind încasările la buget, care ar trebui să acopere deficitul bugetar, să sune bine doar pe hârtie.
Citește întreaga analiză AICI
