O analiză realizată de Europa Liberă arată că în fiecare zi, în clădirea monument de arhitectură de pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr.15, din București, intră 100 de oameni. Palatul, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, după planurile arhitectului Ion D. Berindei, este acum sediul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Cei 100 de oameni sunt cei care, teoretic, verifică averile fiecăruia dintre cei 1.260.000 de bugetari, plus ale angajaților societăților deținute de stat. Și nu doar averile. Ci și conexiunile lor cu firme, cu afacerile instituțiilor în care lucrează sau între diversele funcții pe care le ocupă.

O sarcină dificilă, dacă ne uităm la numărul de declarații de avere și interese depuse la ANI de-a lungul anilor — peste 11,7 milioane.

Verdictul dat de acești 100 de oameni îi poate trimite pe angajații plătiți de stat și pe aleși chiar după gratii. Rapoartele lor sunt preluate de parchete și ajung în instanță.

Activitatea celor 100 de oameni s-a diluat mult în ultimii ani, spun specialiștii. Sunt departe de loviturile date în primii ani după înființare, când nume grele ale politicii au ajuns în rapoartele ANI.

În cele nouă luni care au trecut din 2023, Agenția a reușit contraperformanța de a descoperi doar CINCI bugetari care ar avea averi nejustificate. În aceeași perioadă, a mai dat și puțin peste 60 de verdicte de incompatibilitate sau conflict de interese.

Dintre acestea, două privesc aleși mai cunoscuți – Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și Nicușor Dan, primarul Capitalei.

ANI, buget și rezultate

Agenția Națională de Integritate (ANI), în cifre:

  • 11,7 milioane de declarații de avere/interese
  • 30 de milioane de lei, buget în 2022
  • 13 milioane de lei (43,3%), cheltuieli de personal
  • 200 de posturi, 110 vacante

Agenția Națională de Integritate, rezultate în 2023:

  • 5 bugetari acuzați că au averi nejustificate
  • Robert Negoiță (primarul Sectorului 3), Nicușor Dan (primarul Capitalei), reclamați la Parchet pentru probleme de integritate

Agenția Națională de Integritate, legături cu alte instituții:

  • soția președintelui ANI, angajată a ASF
  • vicepreședintele ANI, fost colaborator al șefului ASF

Are ANI un sediu frumos, dar prea puțini angajați sau sunt altele resorturile care au dus la slăbirea activității sale?

Conducerea ANI și legăturile politice. Dar și cu ASF

Din 2021, ANI este condusă de Florin Ionel Moise, președinte, și Sorin Popa, secretar general. Din decembrie 2022, agenția are și un vicepreședinte, în persoana lui Bogdan Sticlosu.

Președintele ANI – tatăl și fratele sunt membrii PSD, soția e angajată la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară).

Cariera lui Florin Ionel Moise, care are acum sub 40 de ani, se confundă cu istoria Agenției Naționale de Integritate, înființată în 2007.

Tot în 2007, Florin Ionel Moise termină studiile la ASE București, iar un an mai târziu ajunge consilier al președintelui de atunci al ANI, Alexandru-Silviu Macovei.

În mai 2013, este numit inspector de integritate. Din aprilie și până în noiembrie 2017 ocupă funcția de șef de serviciu, de unde este propulsat vicepreședinte al agenției.

Tatăl lui Moise a fost primarul PSD al unei comune din județul Brăila. Fratele lui, Sorin Moise, a fost zece ani director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Brăila, iar de anul trecut e secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Din 2021, Florin Ionel Moise ocupă cea mai înaltă poziție de conducere în agenție, cea de președinte.

Soția lui, Mirabela, a fost și ea angajată a ANI, consilier, din mai 2017 – adică la o lună de la numirea dlui Moise în funcția de șef de serviciu.

A plecat, apoi, de la ANI, în 2021, după numirea lui Florin Moise în funcția de președinte al Agenției.

A fost angajată mai întâi la ANAF și apoi la ASF, după cum reiese din declarația de avere depusă de Florin Moise în 2022.

Și anul trecut soția sa lucra tot la ASF și câștiga mai mult decât soțul ei, președintele ANI, peste 160.000 de lei.

Într-o investigație, jurnalistul Radu Soviani susține că numirea soției lui Florin Moise la ASF nu ar fi fost întâmplătoare.

Președintele ASF, Nicu Marcu, ar avea probleme în declarația de avere, care ar fi fost trecute cu vederea de ANI.

Mai exact, ar fi vorba de vânzarea unei case deținute de Nicu Marcu fiicei sale, cu un preț mult mai mic decât cel de achiziție și decât cel al pieței.

Vicepreședintele ANI – fost colaborator al președintelui ASF și fost consilier al lui Mihai Tudose

Bogdan Sticlosu a absolvit Facultatea de Științe Economice de la Universitatea din Craiova. Între 2009 și 2011 a lucrat la Poșta Română, economist. Din aprilie 2011, apare ca expert în management la firma SC Eulink SRL.

Societatea cu pricina este partener al Universității din Craiova într-un proiect european, în 2012, moment în care prorector era Nicu Marcu.

Și tot în 2012, Bogdan Sticlosu apare ca director executiv la o asociație la care Nicu Marcu era președinte – Tinerii schimbă România.

Află mai multe AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here