Părintele Arsenie Boca este pentru români ,,Sfântul Ardealului“, unul dintre cei mai mari duhovnici şi teologi români. A fost înzestrat cu harul profeţiei, întotdeauna locul în care s-a aflat, atrăgînd un adevărat pelerinaj, atît în timpul vieţii sale, dar şi după moarte. Monahul avea harul ,,de a vedea“ prin negura viitorului multe din schimbările care urmau să vie, pe toate spunîndu-le senin şi direct oamenilor care îl căutau. A fost un duhovnic drag al făgărăşenilor, care n-au încetat să-l caute în orice colţ al ţării s-a aflat chiar şi în perioada crudă a dictaturii comuniste. A propovăduit cuvîntul lui Dumnezeu şi a sfătuit lumea să se întoarcă la credinţă. Multe mărturii s-au păstrat despre ceea ce părintele Ardealului le-a spus făgărăşenilor ori de câte ori i-a întâlnit. În mesajele lăsate posterităţii, Sfântul Ardealului făcea referire şi la Ţara Făgăraşului.
- ,,Părintele Arsenie striga cuvântul lui Dumnezeu către oameni. Părintele Arsenie avea un chip luminos şi senin şi o voce blândă, însă atunci când predica, glasul său devenea sever. În timpul Predicilor nu se mişca nimeni, chiar dacă afară ploua. Toţi erau atenţi la cuvintele sale, care te înălţau sufleteşte şi te făceau să îţi doreşti să fii un cît mai bun credincios” (pr. Ioan Sofonea din Drăguș).
- „Măi, să ştiţi că mulţi vor pleca din ţară, dar puţini se vor intoarce. Va veni vremea cînd ar dori să se întoarcă şi n-or mai putea, căci România va fi înconjurată de flăcari”.
- ,,Inainte de revoluţia din 1989 Părintele ne-a spus cămiroase a praf de puşcă şi aşa a fost. Ne-a mai spus că o să ne pască un mare cutremur şi blocurile din Bucureşti vor ajunge ca şi cutiile de chibrituri“.
- ,,Părintele făcuse atunci altarul din pădure şi într-o predică spusese: „Mă, întoarceţi-vă la Dumnezeu căci calul roşu bate la porţile Răsăritului. Dar să nu vă întristaţi că de acolo vine mântuirea. Prigoana vine de la Apus. Adică, prigoana vine din Apus acum, în vremurile noastre“(Penciu Georgeta, Făgăraş)
- ,,Nu mă faceţi apostol sau sfânt! Asemenea laude sunt trufie deşartă şi necuviinţă în faţa lui Dumnezeu. Credinciosul adevărat trebuie să fie smerit. Nu există om fără de păcate, în afară de Mântuitorul nostru! Ceea ce aştept eu de la voi nu sunt laudele, ci pocăinţa, despărţirea de năravurile păcătoase, faptele bune şi ascultarea sfaturilor duhovniceşti” le spunea părintele Arsenie oamenilor.
- ,,Să nu vă .fie frică, căci Ţara Făgăraşului este păzită de Maica Domnului. Stă Maica Domnului în coate şi genunchi şi se roagă pentru Ţara Făgăraşului”. Iar eu i-am spus: „Vai, Doamne, cum să fim noi aşa de vrednici, noi – nişte păcătoşi, ca să stea Maica Domnului în genunchi să se roage pentru noi!?”. Şi mi-a răspuns: „Ascultă aici, Silvia, la voi e mănăstire la Sâmbăta, se face mănăstire la Bucium, se face la Berivoi, se face la Dejani şi se mai face una… Deasupra la munţii voştri veţi vedea o stea cu coadă. Când o veţi vedea se va întâmpla ceva atunci a început revoluţia. Şi tot în Munţii Făgăraşului se va arăta o cruce de stele, iar atunci va mai fi ceva: un eveniment mare“. (Toacşe Silvia, Copăcel)
,,Părintele Arsenie Boca a coborât rouă cerească în cuptorul Babilonului României secolului XX“
,,La 30 de ani de la trecerea la cele veşnice a Părintelui Arsenie Boca, cărţile şi scrierile Sfinţiei Sale au fost publicate; pictura Sfinţiei Sale este contemplată şi restaurată; mormântul Sfinţiei Sale de aici de la Prislop este unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj din ţară şi din Europa; evlavia credincioşilor şi cultul poporului dreptmăritor creştin ortodox, sunt în continuă creştere, aşternând hainele pe cale înaintea intrării în Ierusalimul de la Prislop a canonizării Părintelui Arsenie Boca, canonizare care doar se amână „o vreme şi o jumătate de vreme” (cf. Daniel 7, 25). Preacuviosul Părintele nostru Arsenie Boca este una dintre cele mai strălucitoare nestemate încrustată de Dumnezeu în Mitra arhierească a Bisericii Ortodoxe Române din secolul XX, fiind în acelaşi timp şi vasul de alabastru cu mir de nard de mare preţ al Ortodoxiei româneşti în vâltoarea secolului trecut. Părintele Arsenie Boca este însă, şi mai ales, asemenea îngerului lui Dumnezeu care a pogorât rouă cerească în cuptorul Babilonului, aprins de Nabucodonosor, stingând puterea focului şi scăpând nevătămaţi pe sfinţii trei tineri, Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, sau Anania, Misail şi Azaria. Această rouă cerească pogorâtă de către Părintele Arsenie Boca în cuptorul Babilonului României secolului XX, o simţim şi noi de fiecare dată când venim sau revenim la Sfânta Mănăstire a Prislopului, şi mai ales în această slăvită zi de pomenire a 30 de ani de la trecerea Sfinţiei Sale la cele veşnice, de unde se roagă pentru noi. Dar şi astăzi mai sunt „chaldei” care nu se bucură de revărsarea stropilor de rouă, de har şi sfinţenie în „vâlvătăile de 49 de coţi”, precum în cuptorul din Babilon, al vremurilor pe care le trăim azi (cf. Cântarea celor trei tineri 1, 23-24). De aceea canonizarea Părintelui Arsenie Boca este o problemă doar de timp, nu de vreme! În Cântarea celor trei tineri descopăr, eu, taina vieţii şi a veşniciei Părintelui Arsenie Boca”. († Daniil arhiereul, 28 noiembrie 2019, Hăţăgel)
Regizorul Nicolae Mărgineanu: ,,Vorbesc despre atitudinea ta blasfematoare faţă de Părintele Arsenie Boca și faţă de Biserica Ortodoxă Română“
„Am lucrat împreună, în 1993, la filmul «Privește înainte cu mânie», la care ai semnat imaginea. În 2001, ca producător, te-am ajutat să realizezi docu-drama «Omul cu o mie de ochi», despre reputatul fotograf Iosif Berman. Ţi-am urmărit apoi filmele și te-am felicitat pentru «Război pe calea undelor», despre Radio Europa Liberă. Am văzut de curând filmul «Arsenie. Viața de apoi» și am fost profund decepționat. Nu vorbesc despre calitățile tale ca regizor, ci de atitudinea ta blasfematoare faţă de Părintele Arsenie Boca, faţă de credincioșii lui și faţă de Biserica Ortodoxă Română. Am pe birou fotografia Părintelui Arsenie, o am în mașină și o port în suflet. Fac parte dintre cei mulți pe care tu, în filmul tău, îi consideri neevoluați. Mă simt adânc jignit de acest film. Părintele Arsenie Boca este una din cele mai luminoase personalități ale românilor și nu trebuie să fie tratat astfel. Niciun om nu trebuie tratat astfel. De unde vine aversiunea ta, dorința ta de batjocură față de un sfânt respectat și iubit de o mulțime mare de credincioși și față de Biserica Ortodoxă Română? Ai fost nedreptățit în România? Nu ai avut condiții să studiezi, să lucrezi ceea ce ai vrut? Ţi-au făcut românii vreun rău? Am aflat că ai mers timp de trei ani în pelerinaje pe urmele Părintelui. Numai cu Fundația «Părintele Arsenie Boca» ai mers în șase pelerinaje cu pelerini adevaraţi. Ai încercat să-i provoci, dar nu ai reușit decât să le strici dispoziția evlavioasă. Ai dorit să descoperi ceva compromițător sau provocator la adresa Părintelui Arsenie şi nu ai reușit să găsești nimic care să folosească intenției tale. Şi atunci ce ai făcut? Ai apelat la câteva agenții de casting ca să alegi figuranți care să interpreteze grupul tău de «pelerini», cu care să faci propriul tău «pelerinaj». Ce ușor e să manipulezi figuranții plătiți de tine, care fac ceea ce le ceri tu! E ușor să le iei interviuri și să-i lași să spună ce le trece prin minte despre Părintele Arsenie, pentru ca apoi să alegi cu grijă ce vei selecta în film. Însoțit de mașina cu costume, i-ai costumat în călugări, în maici, le-ai pus măști de lupi sau de oi, ca să pară din comuna primitivă, ba chiar pe unul dintre ei l-ai costumat în Părintele Arsenie Boca, pentru a-l ridiculiza pe sfânt. Alegerea citatelor din dosarele Securității despre Părinte și punerea lor în discuție cu acești bieți figuranți, nepregătiți pentru un asemenea dialog, fragmentele din emisiuni TV amatoare de senzațional, interviurile cu figuranții, în care le oferi șansa să-l defăimeze pe Părintele Arsenie – toate acestea construiesc o minciună prezentată cu nerușinare ca adevăr. Prezinți acești figuranți ca și cum ar fi pelerini adevărați și îi excluzi din film pe adevarații pelerini! Prezența acestor falși credincioși este o minciună şi o blasfemie la adresa românilor. S-au scris în ultimii ani câteva cărţi memorabile despre Părintele Arsenie Boca, despre darurile sale duhovniceşti, despre caracterul lui neclintit și rezistența sa exemplară în perioada prigoanei comuniste, despre prezența sa în dosarele Securității, cărți foarte bine documentate, care au făcut lumină asupra vieţii Părintelui. Oare nu ar fi trebuit să te documentezi înainte de a te apuca de un astfel de film? Le desconsideri pe toate și arunci cu gunoi în semenii tăi fără să ai un motiv întemeiat. Întregul film este o blasfemie pentru orice creştin. Un sfânt rămâne însă un sfânt, oricâte lături ar arunca vreun răuvoitor.Să împroşti cu noroi e uşor. Mai greu e SĂ FII OM!”
